Babeş

Victor Babeş (1854-1926) a fost un celebru bacteriolog și anatomopatolog român. A studiat medicina la Budapesta, apoi la Viena, unde și-a luat doctoratul. Din 1893 a fost membru al Academiei Române. Opera ştiinţifică a lui Babeş este de o anvergură excepţională. A comunicat şi a publicat peste 1300 de lucrări ştiinţifice. La 30 de ani, lucrând la Paris în laboratorul profesorului Victor Cornil, elaborează împreună cu acesta primul tratat de bacteriologie din lume. Babeş a descoperit peste 50 de germeni microbieni, având contribuţii deosebit de importante în studiul turbării, leprei, difteriei, tuberculozei etc. Pornind de la procedeul lui Pasteur, a elaborat metoda românească de tratament antirabic. În 1912, a publicat la Paris celebrul său “Traité de la rage”. A fost un precursor al ideii privind acţiunea antibiotică a unor substanţe şi s-a consacrat printre primii promotori ai medicinii profilactice. Babeş a imprimat o nouă direcţie, promovând cercetările asupra patomorfologiei procesului infecţios, o sinteză a bacteriologiei şi a morfopatologiei. Genul Babesia (protozoare) şi babesioza (boală provocată de căpuşe) sunt incluse definitiv în dicţionare şi enciclopedii medicale.

Marinescu

Gheorghe Marinescu (1863-1938) a fost un mare medic şi profesor român, fondatorul Școlii Românești de Neurologie. În 1897 susține la Facultatea de Medicină din Paris teza de doctorat cu titlul “Mâna suculentă în siringomielie”. Cercetător cu vocaţie, introduce primul în lume metodele histologiei şi histopatologiei în neurologie. A comunicat şi publicat peste 1500 de lucrări, a fost membru a 36 academii şi societăţi ştiinţifice din întreaga lume, doctor honoris causa a 4 universităţi, fiind apreciat cu numeroase premii de prestigiu. Dintre cercetările sale trebuie menţionate îndeosebi cele dedicate localizării unor formaţiuni nervoase, cât şi cele asupra neuroinfecţiilor. În monografia sa “La cellule nerveuse”, devenită clasică, Marinescu a probat că studiul biosistemelor va evolua numai prin utilizarea adecvată a metodelor fizicii, chimiei şi matematicii, fiind astfel considerat precursor al neurofiziologiei şi neuropatologiei contemporane. A descris mai multe entităţi clinice, sindromul Marinescu (1931) sau Marinescu-Sjögren (1937), fiind menţionat în toate dicţionarele medicale. A fost profund legat de ţara sa, confirmând prin fapte că “viaţa este un mare dar al naturii, dar adevărata fericire este să faci bine ţării şi poporului tău”.

Text adaptat după: Valeriu Rusu, Dicţionar Medical, Editura Medicală, Bucureşti, 2004, 1844 pag.

În imagine: Reşedinţa lui Victor Babeş, Casa Muzeu, Bucureşti.

  • Din aceeaşi categorie:

Arta enciclopedica: Freud și Fleming – http://e-dermatologie.md/arta-enciclopedica-freud-si-fleming/

Arta enciclopedica: Koch și Röntgen – http://e-dermatologie.md/arta-enciclopedica-koch-si-rontgen/

Arta enciclopedica: Pasteur și Charcot – http://e-dermatologie.md/arta-enciclopedica-pasteur-si-charcot/

Arta enciclopedica: Virchow și Mendel – http://e-dermatologie.md/arta-enciclopedica-virchow-si-mendel/

Arta enciclopedica: Morgagni și Laennec – http://e-dermatologie.md/arta-enciclopedica-morgagni-si-laennec/

Arta enciclopedica: Vesalius și Harvey – http://e-dermatologie.md/arta-enciclopedica-vesalius-si-harvey/

Arta enciclopedica: da Vinci și Paracelsus – http://e-dermatologie.md/arta-enciclopedica-da-vinci-si-paracelsus/

Arta enciclopedica: Galenus și Avicenna – http://e-dermatologie.md/arta-enciclopedica-galenus-si-avicenna/

Arta enciclopedica: Hippocrate și Celsus – http://e-dermatologie.md/arta-enciclopedica-hippocrate-si-celsus/