stefan-voievod

Istoria medicinei româneşti, în particular cea din sec. XV-XVIII, este învăluită în mister. S-au păstrat, totuşi, documente în care, direct sau indirect, se vorbeşte despre tratarea multor maladii. După cum relatează, în una dintre publicaţiile lor, Şt. Olteanu şi Rodica Olteanu, în Evul Mediu, tratarea bolilor cutanate era considerată ca atribuţia vracilor (vraci = tămăduitor, medic din popor) şi mai puţin a “doftorilor” de la oraşe, consideraţi mai şcoliţi, mai erudiţi şi, este adevărat, mai puţin accesibili.

De un interes deosebit, s-a bucurat şi se bucură în rândul cercetătorilor, dar şi al publicului larg, istoria suferinţelor lui Ştefan cel Mare. Astfel, se cunoaşte că, la curtea domnească de la Suceava, au fost invitaţi medici veneţieni, printre care şi bătrânul doctor Matteo Muriano, pentru a trata boala “Măriei Sale”.

Este vorba despre gută (podagră), acompaniată de o ulceraţie cronică post-traumatică, secundară unei răni la nivelul piciorului, căpătată în timpul asediul Chiliei, la 22 iunie 1462, când Ştefan cel Mare “a fost împuşcat la glezna stângă cu o puşcă grea de cetate”. Se pare că ulceraţia cronică s-a complicat cu un proces de osteită, favorizat şi de existenţa unui diabet zaharat.

Postelnicul Tudor, la 21 decembrie 1503, a dus o scrisoare de la Ştefan cel Mare dogelui Leonardo Lorendano, cerând alt medic, în care se spunea că “numai mâinile şi picioarele nu le poate mişca, dar altfel nu are nimic”. Din descrierile tânărului doctor Hieronimo di Cesena, cel de-al doilea doctor trimis de dogele Veneţiei, aflăm că “starea sănătăţii lui Ştefan era critică” iar la 7 decembrie 1503, Leonardo Massari relateazã că domnitorul “avea picioarele acoperite cu răni”.

În acea vreme, singurul tratament pentru astfel de leziuni era arderea cu fierul roşu (cauterizarea). Într-un final, cei trei, aflaţi la căpătâiul lui Ştefan cel Mare (Hieronimo da Cesena, chirurgul evreu al hanului Crimeii şi un bărbier din Buda), au decis aplicarea acestuia. În urma procedurii, la aproximativ 2 zile, Ştefan cel Mare moare marţi, 2 iulie 1504, la orele 8.30 dimineaţa.

Rubrică îngrijită de Dr. Boris Nedelciuc.

  • Din aceeaşi categorie:

Curiozități: omul copac – http://e-dermatologie.md/curiozitati-omul-copac/

Curiozități: cine sunt lumbersexualii? – http://e-dermatologie.md/curiozitati-cine-sunt-lumbersexualii/

Curiozități: omul lup – http://e-dermatologie.md/curiozitati-omul-lup/

Curiozități: ceafa de bizon – http://e-dermatologie.md/curiozitati-ceafa-de-bizon/

Curiozități: dermatita indusă de laptop – http://e-dermatologie.md/curiozitati-dermatita-indusa-de-laptop/

Curiozități: copacul în care cresc capre – http://e-dermatologie.md/curiozitati-copacul-in-care-cresc-capre/

Curiozități: sindromul Münchausen – http://e-dermatologie.md/curiozitati-sindromul-munchausen/

Curiozități: sindromul Hugh Hefner – http://e-dermatologie.md/curiozitati-sindromul-hugh-hefner/

Curiozități: Proiectul Genomul Uman – http://e-dermatologie.md/curiozitati-proiectul-genomul-uman/

Curiozități: cine a inventat globalizarea? – http://e-dermatologie.md/curiozitati-cine-a-inventat-globalizarea/

Curiozități: vremuri noi, rânduieli vechi – http://e-dermatologie.md/curiozitati-vremuri-noi-randuieli-vechi/

Curiozități: Wewelsburg – știință și ocultism – http://e-dermatologie.md/curiozitati-wewelsburg-stiinta-si-ocultism/

Curiozități: enigmele muntelui Ararat – http://e-dermatologie.md/curiozitati-enigmele-muntelui-ararat/

Curiozități: Mănăstirea Sfânta Ecaterina – http://e-dermatologie.md/curiozitati-manastirea-sfanta-ecaterina/

Curiozități: paradoxurile creștinismului – http://e-dermatologie.md/curiozitati-paradoxurile-crestinismului/

Curiozități: când au apărut primele icoane? – http://e-dermatologie.md/curiozitati-cand-au-aparut-primele-icoane/

Curiozități: omul în istorie – artă și credință – http://e-dermatologie.md/curiozitati-omul-in-istorie-arta-si-credinta/