Doctor Decizie

Boris Nedelciuc

Clinica Dermatologie, USMF “Nicolae Testemiţeanu”, Chişinău, Republica Moldova

Semnul Elliot. Semn care constă în induraţia periferică a şancrului sifilitic.

Şancrul Hunter. Papulă elevată, fermă a penisului, vulvei şi/sau cervixului observată în sifilisul primar.

Semnul Fournier. Limită netă, caracterstică leziunilor sifilitice tegumentare, în special celor maculoase şi papuloase.

Guleraşul Biett. Manifestare clinică specifică pentru sifilis, în particular pentru sifilisul secundar, caracterizată prin detaşare scuamoasă din centru spre periferia papulei.

Semnul Biederman. Apare în sifilisul secundar. Constă în modificarea coloraţiei normale a mucoasei pilierilor anteriori amigdalieni, care devine roşie-violacee. În timp, procesul se extinde la amigdale şi istm, formând sifilidele anginoase sau angina sifilitică.

Colierul lui Venus. Sinonim: leucomelanodermie sifilitică. Leziune caracteristică sifilisului secundar, localizată pe feţele laterale ale gâtului şi decolteului. Apare la 6-9 luni de la contaminare, fiind alcătuit din macule rotunde depigmentate. Pentru confirmare sau infirmare se aplică testele serologice, diagnosticul diferenţial făcându-se, în primul rând, cu vitiligo şi formele acromice de pitiriazis verzicolor.

Semnul Pincus. Sinonim: simptomul Pincus. Manifestare clinică specifică pentru sifilisul secundar, caracterizată prin alopecie în regiunea genelor. Uneori, alopecia implică şi jumătatea externă a sprâncenelor (semnul omnibuzului).

Simptomul Gochet. Manifestare clinică specifică pentru sifilisul congenital, caracterizată prin incisivi mediani superiori distanţaţi.

Semnul Carabelli. Manifestare clinică specifică pentru sifilisul congenital tardiv, caracterizată printr-un tubercul adăugător la primul molar al maxilarului superior.

Semnul Parrot. Stigmate ale sifilisului congenital, caracterizate prin cicatrici superficiale radiale, care se extind de la colţul buzelor spre obraji.

Pseudoparalizia Parrot. Manifestare clinică, specifică pentru sifilis, caracterizată prin incapacitate funcţională, de natură algică, a membrelor.

Sifilidele infiltrative Hochsinger. Sifilidele Hochsinger sunt (alături de coriza specifică, osteocondrita şi osteoperiostita) nişte manifestări clinice tipice pentru sifilisul congenital precoce, caracterizate prin leziuni eritemato-papuloase periorificiale, difuze, cu fisuri, lăsând cicatrici radiare.

Semnul Zaufal. Nasul “în şa” este un semn/simptom caracteristic pentru sifilisul congenital (a se vedea şi triada Hutchinson).

Triada Hutchinson. Manifestări clinice specifice pentru sifilisul congenital tardiv, caracterizate prin: a) dinţii Hutchinson, caracterizaţi prin distrofia incisivilor mediani superiori, implantaţi oblic, îngustaţi distal, cu o incizură ocluzală; b) keratită interstiţială cu decolare corneeană; c) surditate determinată de labirintită şi atrofia nervilor auditivi.

Sindromul Leredde. Dispnee severă, asociată cu emfizem avansat şi bronşită febrilă acută repetitivă – sechele ale sifilisului, frecvent congenital.

Semnul Hennebert. În labirintita din sifilisul congenital, compresiunea aerului în conductul auditiv extern determină nistagmus rotatoriu spre partea afectată. Scăderea presiunii aerului la acelaşi nivel determină nistagmus spre partea opusă.

Simptomul Avsitidiisky. Manifestare clinică specifică pentru sifilisul congenital, caracterizată prin hipertrofierea unilaterală a extremităţii sternale a claviculei.

Semnul Dubois-Ghissar. Manifestare clinică specifică pentru sifilisul congenital, caracterizată prin deget auricular/mic scurtat.

Semnul Baillarger. Inegalitate pupilară (anizocorie) observată în neurosifilis. La stabilirea diagnosticului se va ţine cont de faptul că inegalitatea pupilară poate avea şi alte cauze: fizice (diverse traumatisme), medicamentoase (pilocarpină, cocaină, tropicamidă, MDMA sau Ecstasy, scopolamină, alcaloizi) etc.

Sindromul Dennie-Marfan. Paralizie spastică determinată de leziuni piramidale centrale, cu hipertonie musculară a părţii paralizate şi accentuarea reflexelor tendinoase + întârziere mentală. Este asociat, de obicei, sifilisului congenital.

Paralizia Charcot-Erb. Sinonim: paralizia Erb-Charcot. Sindrom rar care constă în sifilis medular cu parestezii, slăbire şi fatigabilitate, durere, reflexe exagerate, atrofie musculară, tulburări senzitive şi paraplegie.

Semnul pupilar Argyll Robertson. Poate fi pus în evidenţă prin testarea celor 2 reflexe pupilare: fotomotor şi de acomodare la distanţă. Reflexul pupilar fotomotor (de reacţie la lumină) – bolnavul priveşte în depărtare, se acoperă cu palmele ambii ochi, se asteaptă câteva secunde şi apoi se descoperă brusc, pe rând, câte un ochi; normal, pupilele se micşoreaza (mioză). Reflexul pupilar de acomodare la distanţă – se cere bolnavului să urmărească degetul examinatorului (situat la 15 cm înaintea nasului), care se apropie şi se depărtează; normal, la apropierea degetului pupila se micşorează, iar la depărtarea lui se dilată (midriază). Semnul pupilar Argyll Robertson este un semn de sifilis al sistemului nervos, care constă în pierderea reflexului fotomotor cu pastrarea celui de acomodare la distanţă. A fost descris şi în herpesul zoster oftalmic, în cazul în care este afectat ganglionul ciliar.

Sindromul Babinski-Vaquez. Manifestare tardivă a sifilisului, care constă în tabes dorsalis (ataxie locomotorie, dureri fulgerătoare în membrele inferioare, dureri gastrice, tulburări sfincteriene, abolirea reflexelor osteotendinoase, hipotonie) asociat cu patologie cardiacă şi arterială, mai frecvent aortită (insuficienţa valvulelor aortice) şi coronarită sifilitică (stenoza arterelor coronariene). Prognosticul este rezervat.

Sindromul Ayerza. Hipertensiune pulmonară cu dilatarea arterelor pulmonare, formal atribuită etiologiei sifilitice. Deoarece simptomele bolii (fatigabilitate, dispnee, durere în torace, extrasistole şi sincope de scurtă durată, edeme la nivelul picioarelor etc.) nu sunt specifice (pot fi observate şi în alte boli), diagnosticul diferenţial va fi luat obligatoriu în consideraţie.

Boala Bayle. Sinonime: paralizie generală progresivă, demenţă paralitică. Afecţiune neurologică, de etiologie sifilitică, care se manifestă prin demenţă progresivă, tremor, disartrie, miastenie, euforie cu delir de grandoare şi tulburări de comportament sau, dimpotrivă, depresie. Netratată evoluează spre demenţă şi gatism (necroză a unei porţiuni de ţesut cerebral, din cauza întreruperii locale a circulaţiei sanguine în urma unei tromboze sau embolii), exitus în 2-5 ani.

Sindromul Döhle-Heller. Sinonime: mezaortită sifilitică, plasmonul Unna. Se întâlneşte în perioada terţiară a sifilisului, de obicei la bărbaţi de 40-60 ani, apărând peste 15-20 de ani după infectare. Leziunile cardiovasculare sunt localizate la nivelul aortei ascendente, având caracter centripet (spre deosebire de ateroscleroză în care leziunile au caracter centrifug). Morfologic în tunica medie a aortei se constată infiltrate limfo-plasmocitare, focare mici de necroză, alterarea fibrelor elastice, care se înlocuiesc treptat cu ţesut conjunctiv. Aceste procese compromit elasticitatea peretelui aortic şi condiţioneaza instalarea anevrismului aortei. În final poate apărea insuficienţa aortică (bătai ample, zvâcnitoare ale carotidelor, constituind “dansul arterial”) şi, de aici, o serie de complicaţii ce urmează acestei valvulopatii. La nivelul intimei, aspectul macroscopic este de “coajă de copac”. Aortita sifilitică poate fi însoţită de semnul Musset (mişcarea capului în ritmul bătăilor arteriale), semn observat de Louis Charles Alfred de Musset [1810-1857] la prostituatele franceze.

Sindromul Hoigné. Sinonime: reacţia la procaină în sifilis, procain-psihoza, procain-mania. Apare în cazul injecţiei intravenoase accidentale de procain-penicilină, caracterizându-se prin teamă de moarte, hipertermie, tahicardie, hipertensiune, anxietate, halucinaţii auditive sau convulsii.

Reacţia Jarisch-Herxheimer. Sinonim: reacţia la antibiotice în sifilis. Reacţie de exacerbare a manifestărilor sifilisului după o primă doză de antibiotic, din cauza lizei treponemelor palide şi a fenomenelor toxice şi imunologice care însoţesc acest proces. Clinic: puseu acut febril cu cefalee, mialgii, frisoane, accentuarea sifilidelor secundare (în special a celor maculoase – rozeola sifilitică). Durează 16-24 ore.

Proba Thomson. Sinonim: proba cu 2 pahare. Metodă simplă şi accesibilă de diagnostic, care ne permite să diferenţiem uretrita anterioară de cea totală la pacienţii cu infecţii urogenitale recente (de obicei, formele acute şi subacute), mai des gonoree şi trihomoniază. Se va retracta complet prepuţiul şi se va propune pacientului să se urineze în 2 pahare curate, primele 10-20 ml în primul pahar, iar restul în al doilea. Dacă urina nu este limpede, se va adăuga acid acetic 5% suficient pentru a dizolva cristalele de fosfaţi, responsabili de neclaritatea urinei. Când există infecţia uretrei anterioare, neclaritatea urinei din primul pahar va persista datorită celulelor purulente, fibrelor sau fulgilor, iar urina din al doilea pahar va fi limpede. Dacă în ambele pahare urina este tulbure, se presupune că infecţia implică şi uretra posterioară, iar în circumstanţe mai grave – vezica urinară şi rinichii. Proba cu 2 pahare se corelează adeseori cu proba celor 3 pahare (proba Guyon).

Proba Guyon. Sinonim: proba celor 3 pahare. Probă ce precizează originea unei hematurii şi constă în prelevarea a 3 porţii de urină din jetul iniţial, mijlociu şi terminal. Hematuria este iniţială dacă numai urina din primul pahar conţine hematii, terminală dacă numai urina din ultimul pahar este roşie şi totală dacă toate probele sunt hematurice. Hematuria iniţială este de origine uretro-cervico-prostatică, cea terminală – de origine vezicală, iar cea totală – de origine renală (toate hematuriile masive pot fi totale).

  • Bibliografia la autor.

Pentru mai multe detalii, adresaţi-vă medicului. Tel. de contact: 069204259.

  • Alte publicaţii din categoria articole:

Probe de diagnostic clinic în dermatologie – http://e-dermatologie.md/probe-de-diagnostic-clinic-in-dermatologie/

Sindroame asociate cu boli de colagen – http://e-dermatologie.md/sindroame-asociate-cu-boli-de-colagen/

Psoriazisul și sindromul metabolic – http://e-dermatologie.md/psoriazisul-si-sindromul-metabolic/

Candidozele cutaneo-mucoase – http://e-dermatologie.md/candidozele-cutaneo-mucoase/

Radiația solară și pielea – http://e-dermatologie.md/radiatia-solara-si-pielea/