Sindrom Metabolic

Veronica Iacub*, Boris Nedelciuc*, Mircea Beţiu*, Sergiu Popa**

*Catedra Dermatologie, USMF “Nicolae Testemiţeanu”, Chişinău, Republica Moldova

**Secţia Reumatologie, IMSP Spitalul Clinic Republican, Chişinău, Republica Moldova

Sindromul metabolic (SM) – o stare de inflamație cronică sistemică, indusă, respectiv întreţinută de o constelație de factori de risc, endogeni şi exogeni, interrelaționați între ei prin diverse mecanisme fiziopatologice de înaltă complexitate, natura cărora nu este elucidată complet până în prezent.

Pentru stabilirea diagnosticului de sindrom metabolic, sunt necesare cel puțin 3 din următoarele 5 stări patologice:

1) obezitate abdominală (>102 la bărbaţi, >88 la femei);

2) reglarea defectuoasă a glucozei (≥5,6 mmoli/l);

3) hipertrigliceridemie (≥1,7 mmoli/l);

4) nivele HDL scăzute (<1,0 mmoli/l la bărbaţi, < 1,3 mmoli/l la femei);

5) hipertensiune arterială (TA sistolică ≥ 130 mm Hg, TA diastolică ≥ 85 mm Hg).

Chiar dacă nu există unanimitate de opinii, sindromul metabolic se dezvoltă, pare-se, mai frecvent la barbați. La femei se observă mai des în perioada climacterică.

Obezitatea abdominală este incriminată direct în dezvoltarea SM. Grăsimea intraabdominală – “organ endocrin” ce secretă adipocitokine:

1. interleukina 6 (IL-6):

  • induce rezistența la insulină,
  • mărește adeziunea moleculară a endoteliului,
  • promovează eliberarea hepatică a fibrinogenului și a proteinei C-reactive,
  • mărește efectul procoagulant al trombocitelor;

2.  factorul de necroză tumorală α (TNF-α):

  • induce rezistența la insulină,
  • determină endoteliocitele să producă adeziunea moleculară, cu aderența consecutivă a monocitelor,
  • induce creșterea trigliceridelor,
  • măreste nivelul de PAI-1, care la rândul său inhibă activatorul de plasminogen;

3. adiponectina (AdipoQ):

  • reduce producerea de TNF-alfa,
  • reduce adeziunea monocitelor,
  • reduce activitatea fagocitară a macrofagilor și transformarea acestora în celule spumoase,
  • mărește sensibilitatea la insulină,
  • este implicată în reparația endoteliului;

4. plasminogen activator inhibitor 1 (PAI-1):

  • inhibă activatorul plasminogenului de tip tisular, care este un factor anticoagulant,
  • nivelul crescut de PAI-1 determină fibrinoliză defectuoasă.

Psoriazisul (Ps) și obezitatea au mediatori comuni ai inflamației: TNF- α și IL-6. Promotorii inflamației în obezitate și în Ps – adipocitele și macrofagii – derivă dintr-o origine mezotelială comună. Ps și obezitatea sunt asociate cu nivele crescute de TNF-α atât sistemic, cât și local. La fel ca Ps, SM este caracterizat printr-o activitate imunologică sporită a celulelor T-helper 1, sugerând că Ps poate fi asociat cu SM datorită căilor inflamatorii comune. Adițional la asemănările imunologice ale Ps și SM, sunt câteva gene comune – HLA-CW6, B27 etc. – ce determină această gamă vastă de manifestări.

În contextul celor comentate mai sus, ne-am propus evaluarea aspectelor epidemiologice, etio-patogenice și clinico-evolutive ale SM pe un lot de pacienți cu Ps exudativ, în vederea optimizării conceptului despre rolul și importanța depistării SM pe de o parte, a unei abordări mai eficiente în plan de diagnostic, iar ulterior şi de tratament a Ps, pe de altă parte.

Lucrarea a fost realizată pe un lot de 92 de pacienți (71 femei şi 21 bărbaţi) cu Ps artropatic, având comorbidități similare celor descrise în SM, care au fost tratați în perioada anilor 2013-2014, în secția reumatologie a IMSP Spitalul Clinic Republican. Studiul s-a bazat pe metoda retrospectivă de cercetare.

Cei mai mulţi pacienţi, 48%, au avut vârste cuprinse între 35 şi 55 de ani, 46% bolnavi au avut vârste peste 55 ani, restul pacienţilor, 6%, având vârste între 18 şi 35 de ani.

Cele mai importante acuze au fost: lombalgii (69%), dureri în articulaţiile mici ale mâinilor (60%), dureri în articulaţiile talo-crurale (41%) şi redoarea matinală (38%). De asemenea, 49% dintre bolnavi au prezentat parestezii ale membrelor superioare şi inferioare, 47% – cefalee, iar 34% – fatigabilitate.

Sub aspect eredo-colateral, 30% dintre pacienţi au remarcat hipertensiune arterială la rude de gradul 1, 23% – psoriazis la rude de gradul 1 şi 2, iar 4% – diabet zaharat la rude de gradul 1.

Majoritatea pacienţilor, 73%, s-au tratat anterior şi la medicul dermatolog, 28% dintre ei prezentând erupţii cutanate la momentul spitalizării.

Din punct de vedere clinic, predomină formele poliarticulare asimetrice – 72%, iar sub aspect serologic şi radiologic prevalează spondiloartritele seronegative, gradul de activitate II, stadiul Ro II, IFA II – 85%.

La 20% dintre bolnavi s-a remarcat diabet zaharat, tipul 2, respectiv alterarea toleranţei la glucoză. Menţionăm, de asemenea, valori crescute ale colesterolului (59%) şi trigliceridelor (28%). Examenul Eco-Doppler a permis evidenţierea insuficienţei valvulei tricuspidale, gradul I-II (81%), insuficienţei valvulei mitrale, gradul I-II (80%), induraţia valvulei mitrale (56%), induraţia valvulei aortale (48%), dilatarea atriului stâng (46%) şi hipetrofia ventriculului stâng (45%).

Concluzii:

  1. Asocierea Ps exudativ cu SM constituie o problemă majoră, interdisciplinară, atât sub aspect clinic (dermatologie, reumatologie, cardiologie, endocrinologie), cât și sub aspect social (dizabilitate fizică şi emoţională, pierderea capacităţii de muncă).
  2. SM constituie teren favorabil pentru întreținerea și agravarea Ps exudativ, în special cel artropatic. La pacienții cu Ps exudativ, amplituda manifestărilor articulare este proporțională cu diversitatea și severitatea manifestărilor metabolice asociate.
  3. Pacienții cu Ps exudativ, care prezintă concomitent și SM, necesită o abordare amplă, multidisciplinară, în primul rând sub aspect clinic (inclusiv consultația altor specialiști – cardiolog, reumatolog, endocrinolog etc.), în al doilea rând sub aspect paraclinic (probele biochimice și imune, testele radiologice și ultrasonografice, inclusiv Eco-Doppler, tomografie computerizată etc.), ceea ce facilitează stabilirea unui diagnostic precoce, complex şi corect, o abordare mai reușită în contextul pasului următor – managementul terapeutic.
  • Bibliografia la autori.

Pentru mai multe detalii, adresaţi-vă medicului. Tel. de contact: 069204259.

  • Alte publicaţii din categoria articole:

Candidozele cutaneo-mucoase – http://e-dermatologie.md/candidozele-cutaneo-mucoase/

Radiația solară și pielea – http://e-dermatologie.md/radiatia-solara-si-pielea/