Particularitățile muncii și barierele percepute în domeniul serviciilor de medicină estetică

Boris Nedelciuc

Expert în medicină estetică, master în Managementul sănătăţii publice,

Doctor în ştiinţe medicale, conferenţiar universitar, USMF “Nicolae Testemiţanu”

Generalităţi

Conform unor informaţii oficiale (Anexa nr.2 la Ord. MSMPS nr.797 din 25.06.2018), în RM sunt înregistraţi 143 medici dermatologi. Din păcate, nu cunoaştem cu exactitate câţi dintre aceştia sunt angajaţi de facto în câmpul muncii, dar, conform datelor Societăţii de Dermatologie din RM, această cifră este de aproximativ 120, dintre care doar 1/3 deţin şi competenţe în cosmetologie. În acest sens, ne-am propus să realizăm o cercetare pe un lot de 40 medici care activează în domeniul cosmetologiei. Astfel, pentru studierea opiniei prestatorilor de servicii de cosmetologie cu privire la particularităţile muncii și barierele percepute, au fost distribuite 40 de chestionare anonime. La final, au fost returnate 36 (rata de non-răspuns = 10%).

Obiectiv

Studierea opiniei prestatorilor de servicii de medicină estetică cu privire la particularităţile muncii și barierele percepute.

Metodologie

Pentru studierea opiniei prestatorilor de servicii de medicină estetică, cu privire la particularităţile muncii și barierele percepute, a fost realizat un studiu cantitativ, prospectiv, eşantionul de cercetare fiind compus din 36 medici, implicaţi în serviciile de cosmetologie.

În vederea realizării acestui obiectiv, a fost utilizat următorul instrument de cercetare: „Chestionar anonim pentru studierea opiniei prestatorilor de servicii de medicină estetică cu privire la particularităţile muncii și barierele percepute”.

La procesarea informaţiei s-a ţinut cont, de asemenea, şi de prevederile Legii nr.133 din 08.07.2011 “Cu privire la protecţia datelor cu caracter personal”. Astfel, rezultatele obţinute sunt păstrate confidenţial şi sunt utilizate exclusiv în scopuri ştiinţifice.

Metode de cercetare: analiza istorică, matematică, comparativă, grafică. Prelucrarea datelor s-a efectuat computerizat, în baza programelor IBM SPSS Statistics 22 şi Microsoft Excel Worksheet.

Rezultate obţinute

1. Repartiţia respondenţilor conform genului

Conform genului, respondenţii s-au repartizat astfel (Anexa 28):

Masculin = 3 sau 8,3%;
Feminin = 33 sau 91,7%.

Discuţii şi comentarii:
Aşa cum am menţionat şi în publicaţiile precedente, femeile domină semnificativ (91,7%) prestarea serviciilor de cosmetologie.

2. Repartiţia respondenţilor conform vârstei

Conform vârstei, respondenţii s-au repartizat astfel:

Până la 35 de ani = 12 sau 33,3%;
36 – 49 de ani = 22 sau 61,1%;
50 de ani plus = 2 sau 5,6%.

Discuţii şi comentarii:
Predomină primele 2 categorii de vârstă (33,3% + 61,1% = 94,4%), ceea ce corelează cu rezultatele comentate în publicaţiile precedente. Situaţia, aşa cum am afirmat anterior, se explică prin faptul că, în ultimii 15-20 de ani, studiile postuniversitare (rezidenţiatul) în dermatologie sunt solicitate, de obicei, de către reprezentantele genului feminin.

3. Repartiţia respondenţilor conform studiilor medicale superioare

Conform studiilor medicale superioare, respondenţii s-au repartizat astfel:

Facultatea Medicină Generală = 34 sau 94,4%;
Facultatea Pediatrie = 2 sau 5,6%.

Discuţii şi comentarii:
Majoritatea celor chestionaţi (94,4%) au finisat facultatea medicină generală, care constituie baza pentru obţinerea competenţelor postuniversitare în dermatologie şi cosmetologie.

4. Repartiţia respondenţilor conform studiilor medicale postuniversitare

Conform studiilor medicale postuniversitare, respondenţii s-au repartizat astfel:

Competenţe în dermatologie = 25 sau 69,4%: a) Rezidenţiat = 22 sau 88,0%; b) Secundariat clinic = 3 sau 12,0%;
Competenţe în alte domenii = 11 sau 30,6%: a) Rezidenţiat = 7 sau 63,6% (Medicină de familie = 3; Medicină internă = 2; Medicină de urgenţă = 1; Pediatrie = 1); b) Secundariat clinic = 1 sau 9,1% (Medicină internă = 1); c) Internatură = 3 sau 27,3% (Medicină generală = 3).

Discuţii şi comentarii:
Marea majoritate (69,4%) posedă studii medicale postuniversitare în dermatologie, care este specialitatea cheie din care derivă cosmetologia. În acelaşi timp, nu putem trece cu vederea cei aproape 1/3 medici (30,6%) care practică cosmetologia după ce anterior au fost pregătiţi pentru alte domenii de activitate: medicină de familie, medicină internă, medicină de urgenţă, pediatrie etc. Cu regret, aşa cum s-a văzut şi în capitolul precedent, mulţi dintre aceştia nu au credite suficiente pentru a activa legal în domeniul cosmetologiei sau au credite suficiente (din punct de vedere numeric / cantitativ), dar obţinute predominant în instituţii de învăţământ non-formal (care nu au dreptul să emită ore de EMC). Iată de ce evaluarea şi atestarea cosmetologilor respectivi în Comisia de profil a MSMPS este imposibilă, iar afilierea acestora la Societatea de Dermatologie din RM rămâne un obiectiv dificil de realizat.

5. Repartiţia respondenţilor conform gradului de calificare profesională

Conform gradului de calificare profesională, respondenţii s-au repartizat astfel:

Fără grad de calificare profesională = 15 sau 41,7%;
Medic categoria a doua = 5 sau 13,9%;
Medic prima categorie = 9 sau 25,0%;
Medic categorie superioară = 7 sau 19,4%.

Discuţii şi comentarii:
În comparaţie cu publicaţiile precedente, rata medicilor care nu sunt evaluaţi / atestaţi profesional este mai mică, dar rămâne oricum alarmantă (41,7%).

6. Repartiţia respondenţilor conform contractului individual de muncă

Conform prezenţei contractului individual de muncă, respondenţii s-au repartizat astfel:

Cu contract de muncă la angajare = 28 sau 77,8%;
Fără contract de muncă la angajare = 8 sau 22,2%.

Discuţii şi comentarii:
Marea majoritate (77,8%) au semnat contract de muncă la angajare. Pentru ceilalţi aproximativ 1/5 (22,2%) persoane chestionate un asemenea contract lipseşte, astfel încât nu este clar în baza cărui temei juridic îşi desfăşoară aceştia activitatea profesională.

7. Repartiţia respondenţilor conform stagiului de muncă

Conform stagiului de muncă, avem următorul tablou:

Stagiul de muncă în domeniul serviciilor de cosmetologie variază între 1 an şi 22 ani;
Stagiul mediu per persoană = 11,7 ani.

Discuţii şi comentarii:
Predomină cosmetologii cu un stagiu mediu de muncă (11,7 ani), ceea ce corespunde repartiţiei pe categorii de vârstă, unde mai bine de jumătate dintre ei (61,1%) se încadrează în diapazonul 36-49 de ani.

8. Repartiţia respondenţilor conform sectorului de activitate

Conform sectorului de activitate, respondenţii s-au repartizat astfel:

Activează în sectorul public = 5 sau 13,9%;
Activează în sectorul privat = 27 sau 75,0%;
Activează atât în sectorul public, cât şi în cel privat = 4 sau 11,1%.

Discuţii şi comentarii:
Ca şi în publicaţiile precedente, predomină (75,0%) cosmetologii care activează în sectorul privat, instituţiile medico-sanitare publice fiind mai puţin cointeresate în competenţele acestora. Totodată, 11,1% dintre cei chestionaţi îmbină activitatea publică cu cea privată.

9. Repartiţia respondenţilor conform denumirii instituţiei

Conform denumirii instituţiei, respondenţii s-au repartizat astfel:

Salon de frumuseţe = 4 sau 11,1%;
Cabinet medical = 6 sau 16,7%;
Centru medical = 8 sau 22,2%;
Clinică de medicină estetică = 9 sau 25,0%;
Spital = 5 sau 13,9%;
Spital + altceva = 4 sau 11,1% (Spital + Cabinet medical = 1; Spital + Centru medical = 2; Spital + Clinică de medicină estetică = 1).

Discuţii şi comentarii:
Marea majoritate (88,9%) activează în instituţii medicale, cei mai mulţi dintre aceştia preferând clinicile de medicină estetică şi centrele medicale, pe de o parte, dar şi spitalele publice, pe de altă parte. În 11,1% din cazuri, putem vorbi, ca şi în publicaţiile precedente, despre: a) subcompetenţe personale, pentru că în saloanele de frumuseţe ar trebui, prin definiţie, să-şi desfăşoare activitatea numai cosmeticieni (persoane fără studii medicale superioare) sau b) supracompetenţe instituţionale, pentru că aceşti medici acordă servicii cosmetologice (pe care ei, în fond, au dreptul să le presteze), dar într-o instituţie unde asemenea servicii n-ar trebui să fie acordate.

10. Repartiţia respondenţilor conform cadrului juridic de activitate

Conform cadrului juridic de activitate, respondenţii s-au repartizat astfel:

Întreprindere individuală = 4 sau 11,1%;
Societate cu răspundere limitată = 23 sau 63,9%;
Instituţie medico-sanitară publică = 5 sau 13,8%;
Întreprindere individuală + instituţie medico-sanitară publică = 2 sau 5,6%;
Societate cu răspundere limitată + instituţie medico-sanitară publică = 2 sau 5,6%.

Discuţii şi comentarii:
Majoritatea celor chestionaţi (63,9%) activează în instituţii medico-sanitare private cu statut de societate cu răspundere limitată. Printre cei tineri (<35 de ani), care tind să acumuleze mai multă experienţă, este răspândit fenomenul angajării în 2 locuri de muncă: Instituţie Medico-Sanitară Publică + Societate cu Răspundere Limitată sau Întreprindere Individuală.

11. Repartiţia respondenţilor conform importanţei profesiei prestate

Conform opiniei privind importanţa profesiei prestate, respondenţii s-au repartizat astfel:

Cosmetologia este o meserie / profesie ca oricare alta = 2 sau 5,6%;
Cosmetologia este o meserie / profesie importantă = 12 sau 33,3%;
Cosmetologia este o meserie / profesie foarte importantă şi prestigioasă = 22 sau 61,1%.

Discuţii şi comentarii:
Majoritatea celor chestionaţi (33,3% + 61,1% = 94,4%) consideră cosmetologia o meserie importantă şi foarte importantă. Acest lucru reprezintă, indiscutabil, o motivaţie profesională grăitoare.

12. Repartiţia respondenţilor conform tipului de satisfacţie

Conform opiniei privind tipul de satisfacţie la locul de muncă, respondenţii s-au repartizat astfel:

Contează, în primul rând, satisfacţia morală = 5 sau 13,9%;
Contează, în primul rând, satisfacţia materială = 1 sau 2,8%;
Ambele tipuri de satisfacţii contează = 30 sau 83,3%.

Discuţii şi comentarii:
Pentru majoritatea dintre cei chestionaţi (83,3%) contează ambele tipuri de satisfacţii: şi cea morală, şi cea materială. Surprinzător, dar pentru 13,9% medici mai presus de toate contează satisfacţia morală, ceea ce constituie un imbold uriaş în activitatea lor cotidiană.

13. Repartiţia respondenţilor conform condiţiilor de muncă

Conform opiniei privind percepţia condiţiilor de muncă, respondenţii s-au repartizat astfel:

Condiţiile de muncă sunt satisfăcătoare = 3 sau 8,3%;
Condiţiile de muncă sunt bune = 18 sau 50,0%;
Condiţiile de muncă sunt foarte bune = 15 sau 41,7%.

Discuţii şi comentarii:
Un număr semnificativ de persoane chestionate (50,0% + 41,7% = 91,7%) declară ca fiind bune şi foarte bune condiţiile lor de muncă. Acest lucru poate fi explicat prin faptul că majoritatea dintre ei activează în sectorul privat / şi în sectorul privat, unde investiţiile în domeniul serviciilor de medicină estetică au crescut simţitor în ultimii 15-20 de ani.

14. Repartiţia respondenţilor conform programului de muncă

Conform opiniei privind programul de muncă, respondenţii s-au repartizat astfel:

Program zilnic de muncă = 24 sau 66,7%;
Program de muncă peste o zi = 7 sau 19,4%;
Program flexibil de muncă / în funcţie de solicitări = 5 sau 13,9%.

Discuţii şi comentarii:
Majoritatea celor chestionaţi (66,7%) activează conform unui program zilnic de muncă, cei care activează peste o zi sau în funcţie de solicitări fiind în minoritate.

15. Repartiţia respondenţilor conform barierelor percepute

Conform opiniei privind barierele percepute în activitatea profesională (în ordine crescătoare), respondenţii s-au repartizat astfel:

Întâmpin bariere / probleme organizatorice, de comunicare cu alţi colegi = 2 sau 5,6%;
Întâmpin bariere / probleme etice / morale (bârfe, zvonuri) = 5 sau 13,9%;
Întâmpin bariere / probleme organizatorice, de comunicare cu administraţia, cu subalternii = 6 sau 16,7%;
Întâmpin bariere / probleme financiare (calcularea salariului, calcularea primelor la salariu etc.) = 7 sau 19,4%;
Întâmpin bariere / probleme de tip competiţie neloială cu alte saloane / clinici de frumuseţe = 14 sau 38,9%;
Întâmpin bariere / probleme din cauza ambiguităţii legislaţiei din ţara noastră = 20 sau 55,6%.

Discuţii şi comentarii:
Cele mai acute probleme / dificultăţi, invocate de persoanele chestionate, sunt 1) ambiguitatea legislaţiei din ţara noastră (55,6%) şi 2) competiţia neloială cu alte instituţii (38,9%). Pe locul 3 s-au situat problemele de natură financiară, iar pe 4 – dificultăţile organizatorice (de comunicare cu administraţia şi / sau subalternii). La coada clasamentului se situează problemele etice / morale şi cele de comunicare cu alţi colegi.

16. Repartiţia respondenţilor conform cheltuielilor de instruire

Conform opiniei privind distribuirea cheltuielilor de participare la diverse cursuri de instruire (în ordine crescătoare), în ţară şi peste hotarele ei, respondenţii s-au repartizat astfel:

Cheltuielile sunt suportate atât de mine, cât şi de terţe părţi (sponsori) = 1 sau 2,8%;
Cheltuielile sunt suportate de terţe părţi (sponsori) = 2 sau 5,6%;
Cheltuielie sunt suportate de angajator / administraţie = 3 sau 8,3%;
Cheltuielile sunt suportate atât de mine, cât şi de angajator / administraţie = 9 sau 25,0%;
Cheltuielile sunt suportate de mine = 21 sau 58,3%.

Discuţii şi comentarii:
Cele mai multe persoane (58,3%) îşi achită din propriile resurse participarea la diverse cursuri de instruire: ore de EMC, conferinţe, congrese, simpozioane, master-class-uri etc. În 25,0% din cazuri, cheltuielile sunt suportate atât de medic, cât şi de angajator.

17. Repartiţia respondenţilor conform accesibilităţii serviciilor prestate

Conform opiniei privind accesibilitatea pentru beneficiari a serviciilor prestate, respondenţii s-au repartizat astfel:

Serviciile prestate sunt accesibile = 23 sau 63,8%;
Serviciile prestate sunt costisitoare = 11 sau 30,6%;
Serviciile prestate sunt foarte costisitoare = 2 sau 5,6%.

Discuţii şi comentarii:
Conform răspunsurilor obţinute, majoritatea medicilor (63,8%) chestionaţi consideră că serviciile pe care le prestează sunt accesibile pentru beneficiari. Totodată, nu putem trece cu vederea faptul că peste 1/3 dintre ei (36,2%) le consideră totuşi costisitoare şi foarte costisitoare.

18. Repartiţia respondenţilor conform aspectelor care contează la locul de muncă

Conform opiniei privind aspectele care contează la locul de muncă (în ordine crescătoare), respondenţii s-au repartizat astfel:

La locul de muncă, cel mai mult contează unele facilităţi / gratuităţi (Wi-Fi, TV, apă potabilă, ceai, cafea, dulciuri etc.) = 15 sau 41,7%;
La locul de muncă, cel mai mult contează conlucrarea cu alte servicii (de diagnostic, de tratament etc.) = 20 sau 55,6%;
La locul de muncă, cel mai mult contează atmosfera generală (confortul, amabilitatea, susţinerea reciprocă etc.) = 26 sau 72,2%.

Discuţii şi comentarii:
Majoritatea celor chestionaţi (72,2%) consideră că la locul de muncă cel mai mult contează atmosfera generală din colectiv. În cosmetologie, ca şi în dermatologie, contează, de asemenea, conlucrarea cu alte servicii, acest aspect fiind invocat de peste 1/2 (55,6%) dintre medici. Pentru că majoritatea dintre ei activează în sectorul privat, este destul de mare (41,7%) şi cota celor care apreciază unele facilităţi / gratuităţi la locul de muncă.

19. Repartiţia respondenţilor conform gradului de satisfacţie profesională

Conform opiniei privind gradul de satisfacţie pentru muncă prestată (în ordine crescătoare), respondenţii s-au repartizat astfel:

Foarte mulţumit / mulţumită = 5 sau 13,9%;
Parţial mulţumit / mulţumită = 8 sau 22,2%;
Mulţumit / mulţumită = 23 sau 63,9%.

Discuţii şi comentarii:
Cei mai mulţi (63,9%) se declară mulţumiţi de munca prestată, circa 1/5 dintre ei (22,2%) se declară parţial mulţumiţi, iar aproximativ fiecare a şaptea persoană (13,9%) – foarte mulţimită.

Concluzii:

Aproximativ 1/5 (22%) dintre persoanele chestionate nu a semnat contract de muncă la angajare.
Cele mai acute probleme şi bariere, invocate în activitatea profesională, sunt ambiguitatea legislaţiei din ţara noastră (56%) şi competiţia neloială cu alte instituţii (39%).
Pentru majoritatea respondenţilor (72%), atmosfera generală din colectiv (confortul, amabilitatea, susţinerea reciprocă etc.) contează cel mai mult.
Peste jumătate dintre ei (58%) îşi achită din propriile resurse participarea la diverse cursuri de instruire.
Puţin peste 1/3 (36%) consideră că serviciile pe care le prestează sunt costisitoare şi foarte costisitoare.
Rezultatele obţinute scot în evidenţă un şir de probleme, confirmând actualitatea şi importanţa temei cercetate.
Soluţionarea acestora va fi un imbold pentru sporirea calităţii actului medical în cele două domenii de referinţă: medicina estetică mini-invazivă (dermato-cosmetologie) şi medicina estetică invazivă (chirurgie estetică).

P.S. Acest articol este parte componentă a unui studiu mai amplu, realizat sub egida Şcolii de Management în Sănătate Publică. Pentru a face cunoştinţă cu studiul integral, inclusiv partea iconografică (tabele, diagrame), luaţi legătura cu autorul la următoarea adresă: [email protected].