Boris Nedelciuc

Expert în medicină estetică, master în Managementul sănătăţii publice,

Doctor în ştiinţe medicale, conferenţiar universitar, USMF “Nicolae Testemiţanu”

Generalităţi

La nivel global, nu există unanimitate de opinii privitor la locul şi rolul serviciilor de medicină estetică în structura generală a serviciilor de sănătate. În multe ţări europene au fost totuşi adoptate, în ultimii 10-15 ani, acte normative menite să reglementeze acest domeniu. În Franţa, spre exemplu, nu există specialităţile dermatologie estetică şi chirurgie estetică. Acestea sunt specializări derivate din dermatologie, respectiv din chirurgie. Iată de ce, pot practica medicina estetică doar dermatologii şi chirurgii plasticieni. Medicii generalişti nu au dreptul să presteze proceduri dermato-cosmetice (peeling, fillere, botox, mesoterapie, PRP-terapie etc.). Unii, desigur, o fac pe riscul lor, fiind angajaţi în cabinete private, sub acoperirea unui dermatolog. Din considerente lesne de înţeles, o statistică oficială în această privinţă lipseşte. Problema, însă, persistă. Iată de ce Sindicatul Naţional al Dermatologilor francezi, care numără peste 3000 de aderenţi, nu acceptă accesul altor specialişti la serviciile de dermatologie estetică. Există, de asemenea, Ordinul Medicilor – organizaţie profesională din care fac parte peste 3500 de dermatologi (populaţia Franţei fiind de 67 milioane). Jumătate dintre aceştia activează în instituţii private, restul – în instituţii publice sau în ambele sectoare (atât public, cât şi privat). Se consideră că serviciile de cosmetologie constituie aproximativ 30% din timpul de activitate al dermatologilor care muncesc în cabinetele private.

O particularitate importantă, observată nu numai în Franţa dar şi în alte ţări ale Uniunii Europene, constă în faptul că serviciile de dermatologie estetică nu sunt compensate de casele de asigurări de sănătate (publice sau private), astfel încât posibilele erori sunt acoperite de asigurările personale de malpraxis ale medicilor dermatologi. Apopo, un act de informare asupra prețului și eventualelor riscuri este semnat de fiecare client / pacient cu minimum 2 săptămâni înainte de orice procedură medicală.

Un alt exemplu îl reprezintă experienţa Rusiei, care după prăbuşirea Uniunii Sovietice a trecut prin numeroase incertitudini şi dificultăţi (juridice, organizatorice), dar care a adoptat în ultimii ani mai multe acte regulatorii în această privinţă. Astfel, conform legislaţiei din Federaţia Rusă, au dreptul la instruire profesională postuniversitară în cosmetologie doar medicii care deţin studii în internatură (1 an) sau secundariat clinic (2 ani), specialitatea dermatovenerologie, şi au minimum 5 ani stagiu de muncă în acest domeniu.

În Republica Moldova, serviciile de medicină estetică nu au încă un statut cert. Situaţia poate fi explicată prin unele lacune în cadrul legal existent, dar şi prin lipsa unor mecanisme coerente de control, iar din aceste considerente, dar şi din multe altele (inclusiv miturile de percepţie populară, cosmeticianul şi cosmetologul fiind în viziunea multora una şi aceeaşi persoană, ceea ce este absolut eronat), prezenţa mai multor abateri / derapaje de la buchia legii: a) pretinşi cosmetologi fără studii medicale superioare; b) cosmetologi cu studii medicale superioare, dar fără studii medicale postuniversitare; c) cosmetologi cu studii medicale postuniversitare (altele decât dermatologia), dară fără competenţe autorizate în cosmetologie; d) cosmetologi cu studii medicale postuniversitare şi competenţe autorizate în cosmetologie, dar care nu sunt niciodată evaluaţi / atestaţi profesional.

Obiectiv

Elucidarea profilului resurselor umane implicate în prestarea serviciilor de cosmetologie în Republica Moldova.

Metodologie

Pentru elucidarea profilului resurselor umane, implicate în prestarea serviciilor de cosmetologie, a fost realizat un studiu descriptiv, selectiv, eşantionul de cercetare fiind compus din 93 dosare, depuse în scopul expertizării competenţelor profesionale în domeniul cosmetologiei.

În vederea realizării acestui obiectiv, a fost utilizat următorul instrument de cercetare: “Grilă de evaluare pentru analiza dosarelor depuse în scopul expertizării competenţelor în cosmetologie”.

La procesarea informaţiei s-a ţinut cont, de asemenea, şi de prevederile Legii nr.133 din 08.07.2011 “Cu privire la protecţia datelor cu caracter personal”. Astfel, rezultatele obţinute sunt păstrate confidenţial şi sunt utilizate exclusiv în scopuri ştiinţifice.

Metode de cercetare: analiza istorică, matematică, comparativă, grafică. Prelucrarea datelor s-a efectuat computerizat, în baza programelor IBM SPSS Statistics 22 şi Microsoft Excel Worksheet.

Rezultate obţinute

1. Repartiţia dosarelor conform genului

Conform genului, dosarele s-au repartizat astfel:

  • Masculin = 12 sau 12,9%;
  • Feminin = 81 sau 87,1%.

Discuţii şi comentarii:

Reprezentantele genului feminin domină semnificativ (87,1%) prestarea serviciilor de cosmetologie. Astfel, cota femeilor este de 6,8 ori mai mare decât cea a bărbaţilor.

2. Repartiţia dosarelor conform vârstei

Conform vârstei, dosarele s-au repartizat astfel:

A. Doar masculin:

  • Până la 35 de ani = 1 sau 8,3%;
  • 36 – 49 de ani = 6 sau 50,0%;
  • 50 de ani plus = 5 sau 41,7%.

B. Doar feminin:

  • Până la 35 de ani = 18 sau 22,2%;
  • 36 – 49 de ani = 50 sau 61,7%;
  • 50 de ani plus = 13 sau 16,1%.

C. Total (masculin şi feminin):

  • Până la 35 de ani = 19 sau 20,4%;
  • 36 – 49 de ani = 56 sau 60,2%;
  • 50 de ani plus = 18 sau 19,4%.

Discuţii şi comentarii:

Vârsta medie: 42 ani. Abaterea standard: ±7 ani. La bărbaţi, predomină ultimele 2 categorii de vârstă (91,7%), iar la femei – primele 2 categorii de vârstă (83,9%). Situaţia existentă poate fi explicată prin faptul că, în ultimii 15-20 de ani, studiile postuniversitare (rezidenţiatul) în dermatologie sunt solicitate, de obicei, de către reprezentantele sexului feminin.

3. Repartiţia dosarelor conform mediului de reşedinţă

Conform mediului de reşedinţă, dosarele s-au repartizat astfel:

  • Urban = 85 sau 91,4%;
  • Rural = 8 sau 8,6% (au viză de reşedinţă în mediul rural, dar muncesc / îşi desfăşoară activitatea în mediul urban).

Discuţii şi comentarii:

Serviciile de cosmetologie nu sunt întrebate / profitabile în mediul rural, toţi 100% din posesorii dosarelor desfăşurându-şi activitatea în mediul urban.

4. Repartiţia dosarelor conform studiilor în şcoala de meserii

Conform studiilor în şcoala de meserii (meseria cosmetician, durata studiilor 4 luni), dosarele s-au repartizat astfel:

A. Doar masculin:

  • Au finisat şcoala de meserii = 2 sau 16,7%;
  • Nu au finisat şcoala de meserii = 10 sau 83,3%.

B. Doar feminin:

  • Au finisat şcoala de meserii = 46 sau 56,8%;
  • Nu au finisat şcoala de meserii = 35 sau 43,2%.

C. Total (masculin şi feminin):

  • Au finisat şcoala de meserii = 48 sau 51,6%;
  • Nu au finisat şcoala de meserii = 45 sau 48,4%.

Discuţii şi comentarii:

Femeile sunt mai cointeresate în acest tip de competenţă. Apropo, toţi, dar absolut toţi 48 (100%) posesori ai diplomei de cosmetician au finisat cursul respectiv de calificare profesională după absolvirea facultăţii, iar unii chiar după absolvirea rezidenţiatului. Acest lucru se explică prin faptul că medicii care decid să practice cosmetologia resimt un vid / un gol la capitolul abilităţi practice. Or, modulul Cosmetologie a fost introdus, în Curricula / Programa de instruire postuniversitară prin rezidenţiat, specialitatea dermatovenerologie, abia începând cu 12.09.2018.

5. Repartiţia dosarelor conform studiilor în Colegiul de medicină

Conform studiilor în Colegiul de medicină, dosarele s-au repartizat astfel:

  • Au finisat Colegiul de Medicină = 5 sau 5,4%;
  • Nu au finisat Colegiul de Medicină = 88 sau 94,6%.

Discuţii şi comentarii:

Numărul real al asistenţilor medicali care practică cosmetologia (în mod individual sau asistându-i pe medicii cosmetologi) este mult mai mare. Pur şi simplu, printre medicii care practică cosmetologia şi care au depus dosarele pentru expertiză, rata celor care au absolvit ambele instituţii (şi facultatea, şi colegiul) este oarecum mică (5,4%).

6. Repartiţia dosarelor conform studiilor medicale superioare

Conform studiilor medicale superioare, dosarele s-au repartizat astfel:

A. Posedă studii medicale superioare: 91 sau 97,9%:

  • Facultatea Medicină Generală, USMF “Nicolae Testemiţanu” = 78 sau 85,7%;
  • Facultatea Medicină Generală, ULIM = 3 sau 3,3%;
  • Facultatea Medicină Generală, România = 3 sau 3,3%;
  • Facultatea Pediatrie, USMF “Nicolae Testemiţanu” = 6 sau 6,6%;
  • Facultatea Medicină Preventivă, USMF “Nicolae Testemiţanu” = 1 sau 1,1%.

B. Nu posedă studii medicale superioare: 2 sau 2,1%:

  • Este vorba despre 2 persoane, absolvente ale Facultăţii Biomedicină, ULIM.

Discuţii şi comentarii:

După cum observăm, circa 9 din 10 persoane au absolvit Facultatea Medicină Generală. Totodată, printre cosmetologi există şi absolvenţi ai altor facultăţi: pediatrie, medicină preventivă (ultima trezind nedumerire, deoarece facultatea respectivă nu pregăteşte clinicieni). Cu regret, 2,1% dintre solicitanţii de evaluare a dosarelor nu posedă studii medicale superioare.

7. Repartiţia dosarelor conform studiilor medicale postuniversitare

Cele 91 de dosare, posesorii cărora au studii medicale superioare, s-au repartizat, în funcţie de studiile medicale postuniversitare, astfel:

A. Posedă studii medicale postuniversitare = 84 sau 92,3%:

  • Competenţe în dermatologie = 42 sau 50%:

a) Rezidenţiat = 32 sau 76,2%;

b) Internatură = 9 sau 21,4%;

c) Secundariat clinic = 1 sau 2,4%.

  • Competenţe în alte domenii = 42 sau 50%:

a) Rezidenţiat = 27 sau 64,3%: Medicină de familie = 5; Medicină internă = 3; Obstetrică şi ginecologie = 2; Ortopedie şi traumatologie = 1; Otorinolaringologie = 1; Chirurgie generală = 2; Oncologie = 1; Ftiziopulmonologie = 1; Pediatrie = 2; Imagistică = 2; Medicină de laborator = 2; Medicină de urgenţă = 1; Anestezie şi terapie intensivă = 1; Reabilitare medicală = 1; Morfopatologie = 1; Medicină de familie + Ftiziopneumologie = 1;

b) Internatură = 13 sau 30,9%: Medicină Generală = 6; Medicină Internă = 1; Medicină de Urgenţă = 1; Pediatrie = 1; Neurologie = 1; Anestezie şi terapie intensivă = 1; Radiologie şi radiodiagnostic = 1; Igienă şi epidemiologie = 1;

c) Secundariat clinic = 2 sau 4,8%: Pediatrie = 1; Neurologie = 1.

B. Nu posedă studii medicale postuniversitare = 7 sau 7,7%.

Discuţii şi comentarii:

Marea majoritate (92,3%) posedă studii medicale postuniversitare, însă numai jumătate (50%) dintre ei are pregătire în dermatologie, care este considerată specialitatea cheie pentru obţinerea competenţelor ulterioare în cosmetologie. Restul medicilor (50%) au ales să practice această meserie, fiind iniţial pregătiţi în alte domenii: medicină de familie, medicină de laborator, obstetrică şi ginecologie, chirurgie, oncologie, neurologie, pediatrie, morfopatologie, ftiziopulmonologie, radiologie şi radiodiagnostic, igienă şi epidemiologie  etc. Mulţi dintre ei (45,1%) nu posedă numărul sufiecient de credite, care le-ar permite practicarea legală a cosmetologiei. De asemenea, nu este clar în baza căror acte şi-au perfectat dosarul, respectiv au fost acceptaţi în câmpul muncii, persoanele (7,7%) fără studii medicale postuniversitare.

8. Repartiţia dosarelor conform studiilor de formare profesională continuă

Conform numărului de ore acumulate în cadrul studiilor de formare profesională continuă (FPC), avem următorul tablou:

A. Total ore acumulate = 39.076:

  • Media ore / persoană / 1 an = 40,8;
  • Media ore / persoană / 5 ani = 204;
  • Media ore / persoană (în total) = 420,2.

B. În ţară = 21.596 ore sau 55,3%:

  • FPC formală (EMC sub egida USMF “Nicolae testemiţanu”) = 16.094 ore sau 74,5%;
  • FPC non-formală (alte ore de instruire) = 5.502 ore sau 25,5%;

C. Peste hotarele ţării = 17.480 ore sau 44,7%:

  • FPC formală (EMC) = 4.079 ore sau 23,3%.
  • FPC non-formală (alte ore de instruire) = 13.401 ore sau 76,7%.

Discuţii şi comentarii:

În ţară, predomină orele din cadrul învăţământului formal (EMC sub egida USMF “Nicolae Testemiţanu”), iar peste hotarele ţării – din cadrul învăţământului non-formal (diverse instruiri de scurtă durată: cursuri, seminare, workshop-uri, training-uri, master-class-uri).

Cei din prima categorie de vârstă (< 35 de ani) şi parţial din a doua (36-49 de ani) preferă perfecţionarea cunoştinţelor în România, Franţa, Italia, Germania şi alte ţări europene, iar cei din a treia categorie de vârstă (50 de ani plus) şi restul din categoria a doua (cu predilecţie vorbitorii de limbă rusă şi găgăuză) preferă perfecţionarea cunoştinţelor în Ucraina, Rusia, Belarus, Turcia.

Pentru a explica mai bine subtilităţile distribuirii orelor de formare profesională continuă, am decis să aplelăm la statistica descriptivă:

  • EMC în ţară. Statistica descriptivă (media = 175 ore, abaterea standard = 281 ore) ne impune să utilizăm mediana şi abaterea intercuartilă. Mediana = 0, ceea ce înseamnă că cel puţin jumătate din respondenţi nu frecventează cursurile de EMC în ţară. În schimb, abaterea intercuartilă = 256 ore, asta însemnând că o parte din respondenţi consideră inutilă frecventarea acestor ore. În acelaşi timp, există o altă extremă care frecventează intensiv cursurile respective;
  • FPC non-formală în ţară. Prin comparaţie, FPC non-formală în ţară se bucură de un succes mai mare (mediana = 36 ore, abaterea intercuartilă = 60 ore). Diferenţa dintre cei care frecventează mai activ şi mai puţin activ cursurile de FPC non-formală în ţară nu este atât de mare ca în cazul cursurilor de EMC în ţară;
  • EMC peste hotare (mediana = 18 ore, abaterea intercuartilă = 60 ore) poate fi plasată, după gradul de solicitare, în aceeaşi categorie ca şi FPC non-formală în ţară;
  • FPC non-formală peste hotare. Cele mai populare sunt totuşi cursurile de FPC non-formală peste hotarele ţării (mediana = 132 ore, abaterea intercuartilă = 72 ore).

Din păcate, cu referinţă la numărul orelor de formare profesională continuă, actele normative naţionale sunt contradictorii. Astfel, conform criteriilor aprobate prin Ordinul nr.129 P§5 din 02.11.2017 Cu privire la completarea anexei nr.1 la Ordinul nr.608 din 20.07.2017 privind Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei pentru evaluarea corespunderii competenţelor profesionale ale personalului medical care activează în domeniul dermato-cosmetologiei, p.111 (unsprezece prim), certificarea implicită în cosmetologie este acordată medicilor dermatologi (sau altor categorii de medici, cu studii postuniversitare în domeniul de formare profesională 0912 Medicină) care deţin 300 şi peste credite de EMC în dermato-cosmetologie. În altă ordine de idei, conform Curriculumului / Programului de instruire postuniversitară prin rezidenţiat la specialitatea dermatovenerologie, adoptat prin Procesul verbal nr.30 din 07.06.2018 (la şedinţa Catedrei Dermatovenerologie), Procesul verbal nr.2 din 26.06.2018 (la şedinţa Comisiei metodice de profil Medicină internă) şi Procesul verbal nr.5 din 04.07.2018 (la şedinţa Consiliului de management al calităţii), iar ulterior aprobat de către rectorul USMF „Nicolae Testemiţanu” (în data de 05.07.2018), respectiv coordonat de către MSMPS al RM (în data de 12.09.2018), dintr-un număr total de 4725 ore, modulului cosmetologie îi revin doar 160 ore de instruire.

Aşadar, dacă luăm în calcul Ordinul nr.129 P§5 din 02.11.2017, baremul de certificare / atestare îl constituie 300 ore / credite de instruire, iar dacă luăm în calcul Curricula / Programa de instruire postuniversitară prin rezidenţiat, specialitatea dermatovenerologie, adoptată prin Procesul verbal nr.30 din 07.06.2018, baremul de certificare / atestare îl constituie 160 ore / credite de instruire.

Conform criteriilor invocate în Ordinul nr.129 P§5 din 02.11.2017, cele 93 dosare s-au repartizat după cum urmează:

  • Dosare clasate – 2 persoane: medici cu studii medicale superioare şi studii medicale postuniversitare (altele decât dermatologia), dar fără ore / credite de instruire în cosmetologie şi, respectiv, fără confirmare de activitate în acest domeniu;
  • Certificare implicită – 50 persoane: medici cu studii medicale superioare şi studii medicale postuniversitare (dermatologie + alte specialităţi), care deţin 300 şi peste credite de EMC în dermato-cosmetologie şi care au confirmare de activitate în acest domeniu;
  • Recomandat studii complementare în volum de 508 ore (dermatologie – 348 ore, cosmetologie – 160 ore!!!) sub egida USMF “Nicolae Testemiţanu” – 26 persoane: medici cu studii medicale superioare şi studii medicale postuniversitare (altele decât dermatologia), care deţin mai puţin de 300 de credite EMC în dermato-cosmetologie, dar care au confirmare de activitate în acest domeniu;
  • Recomandat studii prin rezidenţiat, pe bază de contract cu taxă de studii, în specialitatea Dermatovenerologie – 4 persoane: medici fără studii medicale postuniversitare, dar cu dovadă de activitate în domeniul cosmetologiei (ceea ce este bizar şi, dintr-un punct de vedere, ilegal, pentru că fără studii medicale postuniversitare aceştia nu ar fi trebuit să obţină statutul de angajat în câmpul muncii);
  • Dosare respinse – 11 persoane: 2 subiecţi fără studii superioare medicale; 3 – cu studii medicale superioare, dar fără studii medicale postuniversitare şi fără dovadă de activitate în acest domeniu; 6 – cu studii medicale superioare şi studii medicale postuniversitare (altele decât dermatologia), dar fără dovadă de activitate în acest domeniu.

Cu regret, Ordinul nr.129 P§5 din 02.11.2017 nu stipulează clar perioada de timp când trebuie să fie acumulate cele 300 credite / ore de instruire: în ultimii 5 ani, în ultimii 10 ani, pe toată perioada activităţii profesionale. Un asemenea detaliu este foarte important. Or, conform altor prevederi (Ordinul MS nr.58-p §1 din 03.05.2011, Cu privire la cuantificarea creditelor pentru EMC), un medic trebuie să acumuleze, la fiecare 5 ani, minimum 325 credite / ore de instruire, dintre care 250 credite în cadrul furnizorilor de EMC și 75 credite acordate pentru participare la (diverse alte) manifestări științifice.

Toate actele şi documentele normative trebuie privite şi aplicate în ansamblul lor. Lucru de care nu s-a ţinut cont, iar de aici, după cum se vede, un şir de ambiguităţi şi interpretări subiective.

9. Repartiţia dosarelor conform gradului de calificare profesională

Conform gradului de calificare profesională (din totalul celor 91 persoane care au studii medicale superioare), dosarele s-au repartizat astfel:

  • Fără grad de calificare profesională = 58 sau 63,7%;
  • Medic categoria a doua = 6 sau 6,6%;
  • Medic prima categorie = 15 sau 16,5%;
  • Medic categorie superioară = 12 sau 13,2%.

Discuţii şi comentarii:

Cota medicilor care nu sunt evaluaţi profesional, care nu se prezintă niciodată în Comisia de atestare a MSMPS este foarte mare (63,7%). Astfel, se încalcă prevederile Ordinului MS nr.58-p § 1 din 03.05.2011, Cu privire la cuantificarea creditelor pentru educația medicală continuă, Anexa 1, Regulamentul cu privire la cuantificarea creditelor pentru educația medicală continuă, Capitolul 2, Criterii de creditare, punctul 9, unde se menţionează explicit că “Evaluarea creditelor obținute de către medici / farmaciști și lucrătorii medicali cu studii medii de specialitate se face periodic, la un interval de 5 ani”. Drept urmare, responsabilitatea privitor la competenţele acestora rămâne, în mare parte, pe seama angajatorului. Luând, însă, în consideraţie faptul că mulţi dintre ei acordă servicii mixte (şi de cosmetologie, şi de dermatologie), o parte din responsabilitate este a întregului sistem de sănătate.

10. Repartiţia dosarelor conform carnetului de muncă

Conform prezenţei carnetului de muncă, dosarele s-au repartizat astfel:

  • Cu carnet de muncă = 84 sau 90,3%;
  • Fără carnet de muncă = 9 sau 9,7%.

Discuţii şi comentarii:

Marea majoritate (90,3%) activează legal în câmpul muncii. Unii, totuşi (circa 1 din 10), nu au putut să-şi justifice activitatea profesională.

11. Repartiţia dosarelor conform confirmării de la CNAS

Conform prezenţei confirmării de la CNAS, dosarele s-au repartizat astfel:

  • Cu confirmare de la CNAS = 69 sau 74,2%;
  • Fără confirmare de la CNAS = 24 sau 25,8%.

Discuţii şi comentarii:

În aproximativ un sfert (25,8%) din dosarele depuse, lipseşte confirmarea de la CNAS despre achitarea impozitelor: 9 subiecţi nu au putut prezenta nici carnetul de muncă, nici confirmarea de la CNAS; ceilalţi 15 şi-au deschis carnet de muncă cu 2-3 săptămâni înainte de depunerea dosarului, motiv pentru care şi lipseşte confirmarea respectivă.

12. Repartiţia dosarelor conform stagiului de muncă

Conform stagiului de muncă, avem următorul tablou:

  • Stagiul de muncă în domeniul serviciilor de cosmetologie variază între 2 săptămâni şi 28 ani;
  • Stagiul mediu per persoană = 10,3 ani.

Discuţii şi comentarii:

Predomină cosmetologii cu un stagiu mediu de muncă (10,3 ani), ceea ce corespunde repartiţiei pe categorii de vârstă, peste jumătate dintre ei având (60,2%) între 36 şi 49 de ani.

13. Repartiţia dosarelor conform sectorului de activitate

Conform sectorului de activitate, dosarele s-au repartizat astfel:

  • Activează în sectorul public = 6 sau 6,5%;
  • Activează în sectorul privat = 80 sau 86,0%;
  • Activează atât în sectorul public, cât şi în cel privat = 7 sau 7,5%.

Discuţii şi comentarii:

Numărul cosmetologilor care activează în sectorul privat este de aproximativ 13 ori mai mare comparativ cu numărul celor care activează în sectorul public. Situaţia creată poate fi explicată prin oportunităţile mai mari ale sectorului privat. Or, este ştiut lucru, cheltuielile pentru serviciile de cosmetologie şi chirurgie estetică (exceptând anomaliile congenitale, unele plastii / reconstrucţii după operaţii oncologice etc.) nu sunt acoperite de către fondurile CNAM.

14. Repartiţia dosarelor conform denumirii instituţiei

Conform denumirii instituţiei, dosarele s-au repartizat astfel:

  • Salon de frumuseţe = 13 sau 13,9%;
  • Cabinet medical = 36 sau 38,7%;
  • Centru medical = 22 sau 23,7%;
  • Clinică de medicină estetică = 9 sau 9,7%;
  • Spital = 6 sau 6,5%;
  • Spital + altceva = 7 sau 7,5% (Spital + Cabinet medical = 3; Spital + Centru medical = 2; Spital + Clinică de medicină estetică = 2).

Discuţii şi comentarii:

Marea majoritate (86,1%) activează în instituţii medicale, cei mai mulţi dintre aceştia preferând cabinetele şi centrele medicale. Pentru un număr mai mic, dar alarmant de cosmetologi (13,9%), putem vorbi despre: a) subcompetenţe personale, pentru că au ales să muncească în saloane de frumuseţe, unde prin definiţie ar trebui să-şi desfăşoare activitatea numai cosmeticieni (fără studii medicale superioare) sau b) supracompetenţe instituţionale, pentru că aceşti medici acordă servicii cosmetologice (pe care ei, în fond, au dreptul să le practice), dar într-o instituţie unde asemenea servicii n-ar trebui să fie acordate.

15. Repartiţia dosarelor conform cadrului juridic de activitate

Conform cadrului juridic de activitatate, dosarele s-au repartizat astfel:

  • Patentă de întreprinzător = 13 sau 14,0%;
  • Întreprindere individuală = 18 sau 19,4%;
  • Societate cu răspundere limitată = 49 sau 52,7%;
  • Instituţie medico-sanitară publică = 6 sau 6,4%;
  • Întreprindere individuală + instituţie medico-sanitară publică = 1 sau 1,1%;
  • Societate cu răspundere limitată + instituţie medico-sanitară publică = 6 sau 6,4%.

Discuţii şi comentarii:

Aproape 60% dintre toţi cosmetologii (52,7 + 6,4 = 59,1%) activează în instituţii medico-sanitare private cu statut de societate cu răspundere limitată. Fiecare al cincilea (19,4 + 1,1 = 20,5%) activează într-o întreprindere individuală, iar 13,9% dintre ei muncesc într-o instituţie medico-sanitară publică. Un număr mai mic, dar îngrijorător (n=13), au ales să muncească în baza patentei de întreprinzător, care este, de obicei, solicitată de cosmeticieni (angajaţii saloanelor de frumuseţe, fără studii medicale superioare).

Concluzii:

  1. Studierea profilului resurselor umane ne arată că numărul cosmetologilor care activează în sectorul privat este de circa 13 ori mai mare comparativ cu numărul celor care muncesc în sectorul public.
  2. Reprezentantele sexului feminin domină semnificativ (87%) prestarea serviciilor de cosmetologie, cele mai multe dintre acestea (62%) având vârste între 36 şi 49 de ani.
  3. Cei mai mulţi cosmetologi (92%) au absolvit Facultatea Medicină Generală, însă numai jumătate dintre ei (50%) are pregătire postuniversitară în dermatologie.
  4. Nu este clar în baza căror acte au fost acceptaţi în câmpul muncii persoanele fără studii medicale superioare (2%), respectiv fără studii medicale postuniversitare (8%).
  5. De asemenea, trezeşte nedumerire cota mare (64%) a medicilor care nu sunt evaluaţi profesional, nu se prezintă niociodată în Comisia de atestare a MSMPS.
  6. Rezultatele obţinute scot în evidenţă un şir de probleme, confirmând actualitatea şi importanţa temei cercetate. Iată de ce o intervenţie a statului, în scopul menţinerii standardelor de siguranță este absolut necesară.
  7. Soluţionarea problemelor existente va fi un imbold pentru sporirea calităţii actului medical în cele două domenii de referinţă: medicina estetică mini-invazivă (dermato-cosmetologie) şi medicina estetică invazivă (chirurgie estetică).

Recomandări practice:

  • Pentru Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale al RM
  1. Interzicerea practicării cosmetologiei de către medicii fără studii postuniversitare în dermatologie (internatură, secundariat clinic, rezidenţiat) sau cu studii post-universitare în alte domenii clinice, dar fără credite autorizate / studii complementare în cosmetologie.
  2. Creşterea cotei de atestare profesională a cosmetologilor, mai ales a celor care activează în sectorul privat, prin identificarea unor pârghii legale de încurajare şi stimulare a medicilor, respectiv de sancţionare a angajatorilor.
  • Pentru USMF “Nicolae Testemiţanu”
  1. Standardizarea numărului de ore în domeniul cosmetologiei la toate etapele de instruire postuniversitară: rezidenţiat, studii complementare, educaţie medicală continuă.
  • Pentru Societatea de Dermatologie din RM
  1. Crearea unui Registru Naţional de evidenţă a medicilor cu competenţe autorizate în domeniul cosmetologiei / dermato-cosmetologiei.
  2. Elaborarea unei platforme on-line pentru promovarea, respectiv diseminarea informaţiei despre serviciile de medicină estetică din ţara noastră.

P.S. Acest articol este parte componentă a unui studiu mai amplu, realizat de autor sub egida Şcolii de Management în Sănătate Publică.

  • La acelaşi subiect:

Managementul serviciilor de medicină estetică în Republica Moldova – http://e-dermatologie.md/managementul-serviciilor-de-medicina-estetica-in-republica-moldova/