Leonardo da Vinci

Leonardo da Vinci (1452-1519) a fost un celebru pictor, sculptor, arhitect, inginer şi cercetător italian, fiind supranumit, pe bună dreptate, unul dintre cei mai mari oameni ai tuturor timpurilor. Lucrările sale, realizate în domenii foarte diferite, au marcat epoca Renaşterii. A trăit la Florenţa, apoi la Milano, iar din anul 1516 în Franţa, unde a rămas până la sfârşitul vieţii, la castelul de la Cloux-Amboise, lângă oraşul Tours. Intenţionând să scrie un tratat-atlas de anatomie în 120 de fascicule, a realizat circa 1500 de desene după piese anatomice provenite din disecţia a 30 de cadavre. Apropo, 750 astfel de schiţe, reunite în 60 de caiete, se păstrează în Anglia, la biblioteca castelului Windsor. Leonardo da Vinci este şi inventatorul unor tehnici de studiu anatomic: secţiunea încrucişată, injectarea cu ceară fierbinte a cavităţilor pentru a le menţine forma (prin care a obţinut mulajul cavităţilor cerebrale) etc. Multe din observaţiile sale originale apar doar pe desene, sensul unora dintre ele fiind descifrat peste veacuri. Neglijate timp de aproximativ 300 de ani, ele nu au servit progresului ştiinţei. Drept urmare, unii analişti ai operei sale afirmă că ignorarea cercetărilor lui Leonardo da Vinci a însemnat, cel puţin, un secol pierdut în evoluţia umanităţii.

Paracelsus

Paracelsus pe numele său adevărat Philippus Aureolus Theophrastus Bombastus von Hohenheim (1493-1541) a fost un cunoscut medic, chimist şi filosof elveţian. A rămas o personalitate excepţională din istoria ştiinţei, un geniu cu un caracter dificil, cu o viaţă agitată de nomad: “Un medic trebuie să călătorească. El învaţă mai mult din drumurile sale decât din cărţi”. A fost considerar de Shakespeare, la un secol după moarte, cel mai mare medic al tuturor timpurilor, iar pe Goethe l-a inspirat în crearea lui Faust. În plină perioadă de dogmatism şi superstiţie, Paracelsus a susţinut că medicina este o ştiinţă bazată pe experiment şi observaţie, iar terapeutica bolilor trebuie să se sprijine pe studiul aprofundat al substanţelor naturale şi al sintezelor chimice. A afirmat că organismul se poate vindeca prin mobilizare “interioară” (imunologia se va naşte 400 de ani mai târziu!) şi “exterioară”. În plină consacrare a alchimiei, scria că rostul chimiei constă în “crearea mijloacelor de vindecare a oamenilor suferinzi”. Numai miracolul care îl reprezintă creierul omului poate explica intuiţia genială a lui Paracelsus, un adevărat simbol al libertăţii de gândire.

Text adaptat după: Valeriu Rusu, Dicţionar Medical, Editura Medicală, Bucureşti, 2004, 1844 pag.

În imagine: Colaj cu chipul lui da Vinci şi opera acestuia “Omul Vitruvian”, păstrată în Gallerie dell’Accademia din Veneția.

  • Din aceeaşi categorie:

Arta enciclopedica: Galenus și Avicenna – https://e-dermatologie.md/arta-enciclopedica-galenus-si-avicenna/

Arta enciclopedica: Hippocrate și Celsus – https://e-dermatologie.md/arta-enciclopedica-hippocrate-si-celsus/

distribuie