Titlul lucrării:

Dermatovenerologie eponimică, toponimică şi acronimică, Chişinău, anul 2010, 210 pagini, ISBN 978-9975-78-870-0.

Autor:

Boris Nedelciuc, doctor în ştiinţe medicale, conferenţiar universitar.

Aprobare și editare:

Cartea a fost aprobată în data de 11 februarie 2010 la şedinţa Consiliului Metodic central al USMF “Nicolae Testemiţanu” şi este editată cu sprijinul Companiilor Astellas Pharma, Bayer Schering Pharma, Bosnalijek Pharmaceuticals, Gedeon Richter, World Medicine și Bilim Pharmaceuticals.

Rezumatul lucrării:

Dermatologia, ca ramură a ştiinţei medicale, înseamnă nu numai informaţii despre cauzele de apariţie, mecanismele de dezvoltare, particularităţile clinice, oportunităţile de diagnostic, tratament şi profilaxie ale bolilor dermatovenerice, dar şi cunoştinţe de cultură generală.

În antichitate, eponim era magistratul care dădea numele său anului. În medicină, eponim este savantul, numele căruia îl poartă o boală, un simptom, un sindrom, un test, o probă etc. Apropo, anatomiştii şi eponimiştii s-au aflat timp îndelungat în dispută, în contradicţie, adepţii Nomina Anatomica considerând că numărul mare de nume proprii, prin care sunt denumite multe boli, pune în dificultate terminologia medicală. Adepţii Nomina Eponimica, însă, menţionează că eponimia medicală este un omagiu adus înaintaşilor noştri, noţiunile eponimice completându-le pe cele anatomice, fără a le substitui.

Toponimia medicală este o ramură a ştiinţei care se ocupă cu incidenţa unor maladii în diferite teritorii / zone geografice, pe de o parte, cu studiul numelor proprii de locuri – oraşe, râuri, insule, regiuni etc. – purtate de diferite afecţiuni, pe de altă parte.

În fine, acronimul este o abreviere sau prescurtare a unui cuvânt sau îmbinări de cuvinte. Se consideră că primul abreviator a fost un funcţionar al cancelariei papale, care avea misiunea de a rezuma scrisorile Vaticanului, dar şi cea de a codifica anumite secrete. În medicină şi, implicit, în dermatologie, există acronime unanim acceptate de toată comunitatea ştiinţifică, dar există, în acelaşi timp, şi acronime de uz local sau regional, inclusiv prescurtări improvizate de diferiţi autori pentru a facilita scrierea sau expunerea unui text.

Fără a ştirbi din contribuţia predecesorilor noştri antici şi medievali, majoritatea savanţilor comentaţi în această lucrare au activat în sec. XVI-XVIII, dar mai ales XIX-XX, deoarece anume în această perioadă de timp medicina a realizat un salt uriaş în istoria omenirii. În altă ordine de idei, menţionăm numărul mare de dermatoze studiate în cooperare cu alte specialităţi. Iată de ce veţi întâlni şi în această carte multiple afecţiuni cu caracter interdisciplinar: dermatologie versus urologie, ginecologie, alergologie, imunologie, medicină internă, psihiatrie etc. Sunt enumerate, de asemenea, unele personalităţi notorii, care au imortalizat (pictori, sculptori) sau suferit (regi, poeţi, filozofi) bolile / de boli dermatovenerice.

Prezenta lucrare constituie o expunere sumară de maladii, fenomene, metode, semne, simptome, sindroame, probe, teste etc., care poartă nume de autori, majoritatea noţiunilor având şi succinte referinţe biografice (numele complet, anii de viaţă, ţara de origine, domeniul de activitate). De asemenea, sunt expuse locaţiile geografice (oraşe, râuri, insule, regiuni etc.) care au dat nume multor afecţiuni şi, desigur, cele mai întâlnite abrevieri în literatura contemporană de specialitate. Cartea este concepută în calitate de supliment practico-ştiinţific, fiind destinată studenţilor, rezidenţilor şi medicilor, tuturor celor pasionaţi atât de dermatologia clinică, cât şi de cea eponimică, toponimică şi acronimică. Fără a avea pretenţia de prezentare exhaustivă, voi fi recunoscător pentru sugestiile şi comentariile menite să îmbunătăţească conţinutul lucrării, eventual într-o altă ediţie.

Lectură plăcută!

Cu cele mai luminoase gânduri, autorul

P.S. Cititorii care-şi doresc această carte o pot comanda la următoarea adresă de e-mail: [email protected].