AB

Boris Nedelciuc

Clinica Dermatologie, USMF “Nicolae Testemiţeanu”, Chişinău, Republica Moldova

Antibioticile sunt substanţe chimice produse de microorganisme sau obţinute prin sinteză, respectiv semisinteză, care în doze foarte mici inhibă dezvoltarea microorganismelor patogene. După descoperirea microbilor de Louis Pasteur în 1867, s-a observat că unele specii microbiene se apară de alte specii prin producerea unor substanţe chimice nocive. Acest fenomen este numit antibioză, iar substanţele rezultate din metabolismul celular poartă numele de antibiotice.

În dependenţă de criteriul abordat, antibioticele pot fi împărţite în diverse grupe:

  • După tipul efectului asupra bacteriei, acestea se împart în bactericide şi bacteriostatice;
  • După spectrul antibacterian – în agenţi cu spectrul îngust şi agenţi cu spectrul larg;
  • După mecanismul de acţiune – sinteza peretelui celular, sinteza proteică (ribozomi), sinteza acizilor nucleici, interferarea funcţiilor membranei citoplasmatice;
  • După structura chimică – antibiotice cu structura alifatică (aromatică) şi heterociclică etc.

În managementul terapeutic al maladiilor cutanate, medicaţia antibacteriană include remedii a) sistemice, cum ar fi betalactaminele (penicilinele, cefalosporinele), macrolidele, ciclinele, chinolonele etc. şi b) topice, cele mai preferate fiind bacitracina, neomicina, mupirocina şi acidul fusidic.

În ultimii ani, de un succes enorm se bucură macrolidele. Acestea sunt remedii antimicrobiene cu acţiune bacteriostatică, care împiedică sinteza proteinelor de către microorganismele patogene. Spectrul de acţiune cuprinde cu predilecţie bacteriile gram-pozitive, cocii gram-negativi având o sensibilitate moderată. În dermatologie, macrolidele sunt administrate cu succes pentru diverse infecţii strepto-stafilococice, mai ales atunci când bolnavul prezintă intoleranţă la peniciline sau când apar tulpini rezistente la alte antibiotice (cefalosporine, tetracicline etc.). În venerologie, macrolidele sunt binevenite pentru tratamentul de rezervă al sifilisului, în special la gravide şi la copii, de asemenea pentru tratamentul infecţiilor urogenitale cu Neisseria gonorrhoeae, Chlamidia trahomatis, Ureaplasma urealyticum etc.

În context, dintre macrolidele care au revoluţionat tratamentul multor dermatoze şi maladii cu transmitere sexuală, menţionăm următoarele:

  1. Claritromicina; forma de prezentare: comprimate 250 sau 500 mg; durata medicaţiei: de la 5-7 până la 10-14 zile (în funcţie de circumstanţe); indicaţii: furunculoze, acnee vulgară, infecţii cutanate asociate cu Helicobacter pylori etc.
  2. Azitromicina; forma de prezentare: comprimate 250 sau 500 mg; durata medicaţiei: tratamentul minut, tratamentul în pulsuri / în serii, de la 5-7 până la 10-14 zile (în funcţie de circumstanţe); indicaţii: dermatoze bacteriene, chlamidioza şi micoplasmoza urogenitală, sifilis, gonoree etc.
  3. Roxitromicina; forma de prezentare: comprimate 150 mg; durata medicaţiei: tratamentul minut, de la 5-7 până la 10 zile (în funcţie de circumstanţe); indicaţii: chlamidioza şi micoplasmoza urogenitală, gonoree etc.
  4. Midecamicina; forma de prezentare: comprimate 400 mg; durata medicaţiei: de la 5-7 până la 10-14 zile (în funcţie de circumstanţe); indicaţii: strepto-stafilodermii, erizipel, sindrom Reiter etc.
  5. Spiramicina; forma de prezentare: comprimate a câte 1,5 sau 3 mln. UI; durata medicaţiei: de la 5-7 până la 10 zile (în funcţie de circumstanţe); indicaţii: dermatoze suprainfectate, gonoree, chlamidioza şi micoplasmoza urogenitală etc.
  6. Jozamicina, forma de prezentare: comprimate 500 mg; durata medicaţiei: de la 5-7 până la 10-14 zile (în funcţie de circumstanţe); indicaţii: infecţii cutanate rebele la tratamentele tradiţionale.

De asemenea, remarcăm importanţa utilizării (7) Natamicinei (cunoscută publicului larg sub numele de Pimafucină) – remediu din categoria macrolidelor polienice cu puternice proprietăţi antifungice – şi (8) macrolidelor imunosupresoare – Rapamicina, Ascomicina, Dunaimicina etc., cu mecanism de acţiune asemănător Ciclosporinei A şi Interferonului gama, utile în tratamentul dermatitei atopice, sindromului seboreic, psoriazisului vulgar, alopeciei areate etc.

Aşadar, medicaţia antibacteriană ocupă un loc important în tratamentul multor afecţiuni cutanate şi venerice. Referitor la macrolide, graţie avantajelor semnificative pe care le posedă (uşurinţa administrării, efectele secundare minime, absenţa tulpinilor rezistente), utilizarea acestora merită a fi extinsă în practica medicală.

  • Bibliografia la autor.

Pentru mai multe detalii, adresaţi-vă la nr. de tel. 069204259 sau prin email: [email protected].

  • Din categoria precedentă:

Esențialul despre maladiile cutanate (20 episoade) – https://e-dermatologie.md/esentialul-despre-dermatite-si-eczeme/

  • Din alte categorii:

Diagnosticul diferențial în dermatologie (17 episoade) – https://e-dermatologie.md/diagnosticul-diferential-in-nevii-cutanati/

Imunodermatologie: noțiunile cheie (10 episoade) – https://e-dermatologie.md/imunodermatologie-notiunile-cheie-10/

Investigații literar-artistice în dermatologie (10 episoade) – https://e-dermatologie.md/investigatii-literar-artistice-in-dermatologie-10/