Vesalius

Andreas Vesalius sau Andries van Wesel (1514-1564) a fost un mare anatomist belgian, fiind supranumit şi părintele anatomiei moderne. Studiază medicina la Montpellier şi Paris, unde a avut o colaborare fructuoasă cu profesorul Jacques Dubois. La vârsta de 27 de ani devine profesor la Padova. În anul 1543, la numai 29 de ani, Vesalius publică, după un efort supraomenesc, De Humani Corporis Fabrica, primul tratat modern de anatomie. Cartea, reeditată în fascimil în 1990, este o adevărată capodoperă. Ani în şir, Vesalius a disecat cadavre noaptea, ajutat de discipoli, desenele fiind opera lui van Calcar, elevul lui Tizian. A fost dispreţuit de adepţii lui Celsus, despre care Vesalius afirma că a disecat maimuţe şi nu corpuri umane. Urmărit de Inchiziţie, care l-a condamnat la moarte deoarece duşmanii săi l-au acuzat că ar fi disecat un om viu, a fost salvat de regele Filip al II-lea, pedeapsa fiindu-i comutată într-un pelerinaj la Ierusalim. Aici primeşte vestea reabilitării, senatul Veneţiei oferindu-i catedra de anatomie, dar la întoarcere, în anul 1564, Vesalius moare, în urma unui naufragiu, pe o insulă pustie.

Harvey

William Harvey (1578-1657) a fost un celebru medic englez, fiind considerat descoperitorul circulaţiei sângelui. La vârsta de 20 de ani urmează, la Padova, o instruire medicală cu cei mai de seamă dascăli ai timpului. Ulterior, profesor de anatomie şi chirurgie la Londra, Harwey expune, în anul 1616, în prelegerea inaugurală a cursului de Anatomie, după numeroase observaţii şi experimente, concepţia sa despre circulaţia sângelui. Ani în şir verifică minuţios probele experimentale, pentru ca în anul 1628 să publice una dintre cele mai importante lucrări din istoria medicinei: Exercitatio Anatomica de Motu Cordis et Sanguinis in Animalibus. Acest text istoric conţine doar 72 de pagini, în care Harvey respinge mai întâi erorile clasicilor, ceea ce în spiritul scolasticii medicale era un sacrilegiu, pentru ca apoi să descrie cu o claritate deplină circulaţia sângelui în organism. Chiar dacă majoritatea medicilor i-a acceptat doctrina, o serie de nume mari ale epocii l-au respins. Înainte de moarte, Harvey şi-a pierdut vederea, dar s-a consolat cu faptul că teoria sa era aproape universal adoptată.

Text adaptat după: Valeriu Rusu, Dicţionar Medical, Editura Medicală, Bucureşti, 2004, 1844 pag.

În imagine: Andreas Vesalius – un revoluționar în domeniul anatomiei umane, www.dr-rath-foundation.org.

  • Din aceeaşi categorie:

Arta enciclopedica: da Vinci și Paracelsus – https://e-dermatologie.md/arta-enciclopedica-da-vinci-si-paracelsus/

Arta enciclopedica: Galenus și Avicenna – https://e-dermatologie.md/arta-enciclopedica-galenus-si-avicenna/

Arta enciclopedica: Hippocrate și Celsus – https://e-dermatologie.md/arta-enciclopedica-hippocrate-si-celsus/

distribuie