Cromul şi metabolismul glucozei

Cromul este un oligoelement care se găseşte în numeroase ţesuturi ale organismului uman. Dintre cele două forme ionice ale acestuia, bivalentă şi trivalentă, doar ultima posedă activitate biologică.

Cromul exercită numeroase funcţii. În primul rând, activează mai multe enzime implicate în metabolismul glucozei, în sinteza acizilor graşi şi în cea a colesterolului. Efectul major al cromului îl reprezintă însă activarea funcţiei insulinei. Astfel, studii experimentale au evidenţiat că frecvenţa diabetului zaharat este mai mare în populaţia la care consumul de crom este în cantităţi mici. În al doilea rând, cromul asigură o protecţie parţială împotriva fenomenului de ateroscleroză. În plus, el permite menţinerea integrităţii sistemului nervos, scăzând în intensitate manifestările legate de afectarea nervilor periferici.

Cele mai bogate surse în crom sunt: alimentele vegetale (broccoli, roşii, spanac, cartofi), uleiul de porumb, ouăle, peştele, carnea şi drojdia de bere. Aportul alimentar zilnic este apreciat la 80-100 mcg. Legumele trebuie consumate în stare crudă deoarece pregătirea culinară determină pierderea mai multor minerale: cobalt, mangan, cupru şi crom.

Reducerea concentraţiei cromului poate fi observată în graviditate, stări de stres, infecţii acute, alimentaţie artificială prelungită etc. Carenţa se manifestă prin scădere ponderală, senzaţie de furnicături, crize alternative rece/cald la nivelul extremităţilor, reducerea toleranţei la glucoză, agravarea fenomenelor de ateroscleroză etc.

Excesul de crom este rar întâlnit, având un caracter profesional (pentru cei care lucrează în extracţia sau prelucrarea acestui mineral). Manifestările clinice sunt diverse, intensitatea acestora variind de la un caz la altul: dereglări digestive (greaţă, vomă, dureri abdominale), dereglări neuropsihice (agitaţie, nervozitate, stări convulsive, somnolenţă), dereglări renale (dureri lombare, urină de culoare roşietică) etc.

Combaterea deficitului sau surplusului de crom prevede înlăturarea cauzelor favorizante, respectiv asigurarea unei diete echilibrate. În funcţie de circumstanţe, se recomandă şi administrarea unor produse farmaceutice. Spre exemplu, insuficienţa se corectează prin îmbunătăţirea şi diversificarea raţiei alimentare, eventual suplimentarea apei potabile cu crom, iar în cazuri mai severe – utilizarea unor produse farmaceutice polimineralizante. În caz de exces, pacienţii trebuie scoşi de sub influenţa aportului de crom, folosind totodată metode de eliminare rapidă a acestui mineral din organism. În intoxicaţii severe este necesară recurgerea la măsuri de reanimare.

Cobaltul şi echilibrul vegetativ

Cobaltul este un oligoelement esenţial, răspândit în organismul uman peste tot, fără a fi depozitat cu predilecţie în anumite ţesuturi şi organe. Chiar şi aşa, concentraţiile cele mai ridicate se întâlnesc în ficat, rinichi, cord şi oase. Dintre substanţele minerale, cobaltul este prezent în corpul unui adult în concentraţia cea mai redusă, având în schimb o activitate foarte intensă.

Cobaltul are un rol important în menţinerea integrităţii sistemului nervos şi în particular a celui vegetativ simpatic. Spre exemplu, lipsa acestuia poate determina instalarea unor tulburări neuro-vegetative ale aparatului cardio-vascular. Acest mineral îşi exercită rolul său biologic în mare parte prin intermediul vitaminei B12, din care face parte şi căreia îi asigură funcţionalitatea. Astfel, alături de fier şi cupru, cobaltul intervine direct în formarea de hematii. De asemenea, cobaltul activează mai multe enzime, facilitând sinteza şi descompunerea a numeroşi produşi biochimici. În altă ordine de idei, el stimulează capacitatea de apărare a organismului prin creşterea sintezei de gama-globuline.

Cele mai bogate surse alimentare în cobalt sunt carnea, ficatul, rinichiul, laptele şi stridiile. Ocazional, poate fi întâlnit şi în unele vegetale marine.

Reducerea îndelungată a aportului acestui mineral determină apariţia unui complex vast de manifestări clinice: dereglări de tip neuro-vegetativ (palpitaţii), anemie pernicioasă (limbă roşie, lucioasă şi netedă, mai ales în jumătatea anterioară, senzaţie de arsură în timpul mestecatului sau consumului de condimente). Alte simptome: lipsa poftei de mâncare, accelerarea tranzitului intestinal, fatigabilitate, senzaţie de amorţeli şi înţepenire a extremităţilor, somnolenţă, depresie etc.

Excesul de cobalt este rar întâlnit, observându-se la cei care lucrează în industria de extracţie şi prelucrare a acestui mineral sau în cazul adiministrării unor doze farmaceutice mari. Manifestările clinice sunt variate, în funcţie de cantitatea existentă în organism: greaţă, vomă, dureri abdominale, tendinţa la hemoragii şi dureri provocate de contracţia splinei etc.

Combaterea deficienţei sau surplusului de cobalt prevede înlăturarea cauzelor favorizante, respectiv asigurarea unei diete echilibrate. În funcţie de circumstanţe, se recomandă şi administrarea unor produse farmaceutice. Spre exemplu, în caz de insuficienţă (alterări ale dinamicii cordului, anemie pernicioasă, spasme şi colici digestive, arterită obliterantă a membrelor inferioare) se recomandă clorură de cobalt şi gluconat de cobalt, iar în caz de supradozaj – scoaterea bolnavului din mediul de contaminare şi utilizarea în timp util a mijloacelor terapeutice care favorizează eliminarea acestuia din organism.

Rubrică îngrijită de Dr. Boris Nedelciuc.

Adaptare după: www.nutripedia.ro & Viorel T. Mogoş, Sănătatea şi substanţele minerale, Editura Albatros, Bucureşti, 1991, 190 pag.

  • Din aceeaşi categorie:

Universul mineralelor: fluorul și cuprul – https://e-dermatologie.md/universul-mineralelor-fluorul-si-cuprul/

Universul mineralelor: iodul și clorul – https://e-dermatologie.md/universul-mineralelor-iodul-si-clorul/

Universul mineralelor: fierul și sulful – https://e-dermatologie.md/universul-mineralelor-fierul-si-sulful/

Universul mineralelor: magneziul și seleniul – https://e-dermatologie.md/universul-mineralelor-magneziul-si-seleniul/

Universul mineralelor: calciul și fosforul – https://e-dermatologie.md/universul-mineralelor-calciul-si-fosforul/

Universul mineralelor: sodiul și potasiul – https://e-dermatologie.md/universul-mineralelor-sodiul-si-potasiul/