Boris Nedelciuc1,2, Oleg Lozan1, Mircea Beţiu2, Vladislav Gogu2,Vasile Ţâbârnă2, Ghenadie Conţu3

1Şcoala de Management în Sănătate Publică, 2Catedra Dermatovenerologie, 3Catedra Chirurgie „Nicolae Anestiadi”

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova

Rezumat

În ultimii ani, se observă un interes sporit pentru medicina estetică. De un succes enorm se bucură procedurile mini-invazive sau injectabile şi terapia cu laser. În cazul unor diformităţi, moştenite sau dobândite, reale sau imaginare, se apelează tot mai des la intervenţii invazive – de plastie şi/sau reconstrucţie. În ţara noastră, medicina estetică nu are încă un statut cert. Acest lucru poate fi explicat prin unele ambiguități în cadrul legal existent, dar şi prin miturile de percepţie populară. La insistenţele noastre, în scopul evaluării serviciilor de cosmetică şi medicină estetică din Republica Moldova, Ministerul Sănătăţii a aprobat instituirea unui Grup de lucru. În baza expertizei acestuia, a fost aprobat Planul de acţiuni în sectorul dat de activitate, apoi Algoritmul de diferenţiere al competenţelor profesionale în domeniile menţionate mai sus. Ulterior, au fost aprobaţi paşii Cu privire la organizarea evaluării corespunderii competenţelor profesionale ale personalului medical care activează în domeniul dermato-cosmetologiei. Referitor la personalul medical care activează în domeniul chirurgiei estetice, un mecanism eficient de evaluare a corespunderii competenţelor profesionale urmează a fi elaborat în viitor. În contextul celor comentate mai sus, considerăm oportună efectuarea unei cercetări în vederea evaluării serviciilor de medicină estetică din Republica Moldova. Fortificarea capacităţilor de management va fi un imbold pentru sporirea calităţii actului medical în cele două domenii de referinţă: medicina estetică mini-invazivă (dermato-cosmetologie) şi medicina estetică invazivă (chirurgie estetică).

Cuvinte cheie: dermatologie, cosmetologie, chirurgie, medicină estetică, management.

Generalităţi

În ultima jumătate de secol, cultura noastră a devenit tot mai preocupată de imagine, de felul cum arătăm în faţa celor care ne înconjoară. Nu înzădar, la angajare, între doi candidaţi cu CV-uri echivalente, aspectul exterior este, de multe ori, factorul hotărâtor [1; 2]. Ce-i face totuşi pe oameni să creadă că imaginea contează atât de mult? Să fie asta o explicaţie a rolului pe care l-a avut dimensiunea artistică în dezvoltarea lui Homo aestheticus [3]? Dar ce este frumuseţea? Care sunt limitele ei? Există sau nu există un etalon al acesteia? Iată doar câteva întrebări care au frământat mintea omenească din cele mai vechi timpuri şi până în prezent [4].

Frumuseţea este virtutea esenţială a spiritului, un deziderat important al civilizaţiei şi progresului. Suntem aşa cum ne exprimăm: prin grai, scris, înfăţişare, ţinută şi comportament [5]. Din păcate (sau poate din fericire), un etalon universal în această privinţă nu a existat, nu există şi, probabil, nu va exista niciodată. De ce? Pentru că frumuseţea este percepută în limitele cunoştinţelor noastre, în limitele educaţiei noastre şi, nu în ultimul rând, în limitele unor particularităţi anatomo-fiziologice [4]. Nu înzădar, se spune că frumosul este rezultatul unui act senzorial. Ceea ce unuia îi place, altuia e posibil să nu-i placă. Iar raportul dintre frumos şi urât poate fi inversat. Asta depinde de privitor [6].

Un atribut important al frumuseţii îl constituie pielea, în special tegumentul vizibil (faţa, decolteul, mâinile), dar şi o sumedenie de ornamente, accesorii (tatuaje, cercei, brăţări, inele), pe care le-au purtat strămoşii noştri, respectiv le purtăm noi, trăitorii zilelor noastre. De-a lungul timpului, milioane de oameni au încercat să schimbe aparenţele, să fie văzuţi altfel decât sunt în realitate. Fenomen recunoscut astăzi drept formă de poziţionare ierarhică în societăţile acelor vremuri. Mai târziu, au apărut diverse alte motive: religioase, culturale, sexuale etc. [4].

La un moment dat, preocuparea omului pentru frumuseţe s-a intersectat (pe alocuri, chiar s-a contopit) cu actul medical. Drept urmare, spre sfârşitul sec. XX, în medicină s-a conturat o nouă tendinţă: apariţia unor specializări din specialităţile deja existente [7]. Dermatologia nu a fost o excepţie. Astfel, au prins viaţă domenii precum cosmetologia (ştiinţa despre frumuseţe; ramură a dermatologiei, care studiază probleme de estetică biologică), tricologia (ştiinţa despre structura, funcţiile şi bolile părului) şi onicologia (ştiinţa despre structura, funcţiile şi bolile unghiilor).

De asemenea, au luat naştere mai multe specializări cu caracter interdisciplinar, ancorate direct sau indirect pe două sfere de interese: sănătate şi frumuseţe. Iată câteva dintre ele: dermatologia chirurgicală (ştiinţa despre intervenţiile invazive în dermatologie), dermatologia oncologică (ştiinţa despre tumorile cutanate), fotodermatologia (ştiinţa despre dermatozele induse prin fotosensibilizare şi/sau fotoagresiune), dermatologia pediatrică (ştiinţa despre dermatozele infantile), dermatologia geriatrică (ştiinţa despre dermatozele senile) etc.

În ultimii 15-20 de ani, se observă un interes sporit pentru medicina estetică. Chiar dacă, la un moment dat, au existat controverse privitor la etica acesteia [1; 8; 9], legitimitatea unei abordări estetice în medicină nu mai este pusă la îndoială [10]. De un succes enorm se bucură procedurile mini-invazive sau injectabile (acidul hialuronic, toxina botulinică etc.) şi terapia cu laser [11; 12; 13].

Laserul sau lumina inteligentă a fost una dintre cele mai revoluţionare descoperiri ale secolului XX. Graţie efectelor sale biologice (analgezic, antiinflamator, cicatrizant, miorelaxant, antiflogistic, antiedematos, bactericid, antiviral, biostimulator etc.), laserele, în special cele terapeutice, cu semiconductori, au găsit o largă întrebuinţare şi în numeroase probleme dermato-cosmetice: acnee, rozacee, herpes simplex, alopecii, hemangioame etc. [14]. Recent, o tehnologie înrudită cu laserul – lumina intens pulsată sau IPL (Intense Pulsed Light) – se bucură de o utilizare tot mai mare [13]. Spre deosebire de laser, care foloseşte o singură lungime de undă (o singură culoare), tehnica IPL foloseste o serie de filtre speciale care selectează diferite lungimi de undă ale spectrului luminos. Ţintele care captează lumina poartă denumirea de cromofori. Absorbţia luminii de către aceştia generează căldură, ceea ce favorizează distrugerea structurilor ce conţin pigmenţi, procesul purtând denumirea de fototermoliză selectivă. Tehnica IPL are multiple aplicaţii: epilare, tratarea leziunilor pigmentare şi vasculare, reîntinerirea pielii (Photorejuvenation) etc.

Dacă până nu demult industria frumuseţii era, în mare parte, destinată femeilor, de la o vreme se constată o adresabilitate în ascensiune şi din partea bărbaţilor [15]. De asemenea, se observă o creştere constantă a numărului de solicitanţi din partea persoanelor de vârsta a treia [2]. Speranța de viață a crescut considerabil, iar oamenii au devenit mult mai preocupați de aspectul lor [16]. Fenomenul îmbătrânirii pielii (riduri, xeroză cutanată, keratoze senile etc.) este un motiv pentru vizitarea tot mai frecventă a medicului dermatolog [17].

În cazul unor diformităţi, moştenite sau dobândite, reale sau imaginare, se apelează tot mai des la intervenţii invazive – plastia şi/sau reconstrucţia nasului, urechilor, sânilor, feselor, coapselor etc. [18; 19; 20; 21].

De-a lungul timpului, chirurgia estetică a trecut prin mai multe sincope, crize de identitate [8]. Unele întrebări rămân şi astăzi fără răspuns: chirurgia estetică este un domeniu medical sau un business, o industrie aducătoare de profit? O părere unanimă la acest capitol nu există. Un lucru este cert: domeniul chirurgiei estetice este foarte dinamic, noile tehnologii şi tendinţele pieţii dictând raportul dintre cerere şi ofertă [22].

Din fericire, medicina estetică înseamnă nu numai satisfacerea unor capricii de frumuseţe. Progresele în chirurgia plastică și reconstructivă au revoluționat gestionarea pacienților care suferă de diverse anomalii congenitale, cicatrici postcombustionale, cancere cutanate  [1].

Cu regret, lipsa de competenţă şi experienţă se soldează uneori cu efecte adverse, complicaţii regretabile [23; 24; 25]. O expertiză amplă asupra acestui fenomen nu există, sectorul în cauză fiind reglementat marginal, inclusiv în țările dezvoltate. Iată de ce o intervenţie a statului, în scopul menţinerii standardelor de siguranță, este absolut necesară [26].

Managementul calităţii, atât al instituţiilor medicale (prestatoare de servicii), cât şi al celor educaţionale (formatoare de specialişti), constituie o altă preocupare majoră [2; 27]. În medicina estetică, ca şi în multe alte domenii, cheia succesului rezidă într-o gestionare eficientă a programelor de dezvoltare: planificare strategică, analiză financiară, politici de promovare, relații publice, resurse umane, tehnologii informaţionale [28; 29].

Utilizarea datelor digitale (în scopuri clinice, educaţionale şi administrative) nu mai este o noutate. Drept urmare, asistenţa medicală tinde să devină mai accesibilă şi mai eficientă. Totodată, saltul uriaş al progresului tehnico-ştiinţific a creat premize pentru apariţia unor abordări noi în relaţia medic-medic, dar mai ales medic-pacient (dermatologie) sau medic-client (cosmetologie) [30].

Multă vreme, medicina estetică era învăţată prin ucenicie, participând la diverse workshop-uri, conferinţe, congrese etc. În anul 1997, a fost fondată Societatea Europeană de Dermatologie Cosmetică și Estetică sau ESCAD (European Society of Cosmetic & Aesthetic Dermatology). Fiind o societate soră cu Academia Europeană de Dermatologie şi Venerologie sau EADV (European Academy of Dermatology and Venereology), ESCAD întruneşte cei mai versaţi experţi în domeniu, oferind publicului larg o gamă vastă de oportunităţi [16]. Sub egida ESCAD apare publicaţia trimestrială Cosmetic Medicine – varianta în limba engleză a jurnalului Kosmetische Medizin, fondat în anul 1951 şi destinat iniţial doar vorbitorilor de limbă germană, dar care a devenit, între timp, un lider incontestabil în domeniul cosmetologiei.

La nivel mondial, avem Academia Internațională de Dermatologie Cosmetică sau IACD (International Academy of Cosmetic Dermatology), sub auspiciile căreia apare Jurnalul de Dermatologie Cosmetică (Journal of Cosmetic Dermatology) [16]. Privitor la breasla chirurgilor esteticieni, există Societatea Internaţională de Chirurgie Estetică Plastică sau ISAPS (International Society of Aesthetic Plastic Surgery) şi Confederaţia Internaţională de Chirurgie Plastică, Reconstructivă şi Estetica sau IPRAS (International Confederation for Plastic, Reconstructive and Aesthetic Surgery).

În ţara noastră, funcţionează Societatea de Dermatologie din Republica Moldova (succesoare de drept a Asociaţiei Dermato-Cosmed, fondată în anul 1994) şi Asociaţia de Chirurgie Plastică, Reconstructivă şi Estetică din Republica Moldova. Iar în anul 2015 a fost lansat un nou proiect medical – Health & Beauty Online Journal, revistă online de sănătate şi frumuseţe [31]. Concepută într-un format modern, interactiv şi prietenos, revista este destinată publicului larg, pacienţilor de toate vârstele, celor care învaţă sau activează deja în domeniu – studenţi, rezidenţi, medici. Cititorii noştri au acces la informaţii de ultimă oră despre maladiile cutanate – rezumate, articole, cazuri clinice. De asemenea, sunt abordate subiecte care vizează probleme de medicină estetică, sexuală şi reproductivă – interviuri, comentarii, sfaturi practice etc. Astfel, într-o perioadă relativ scurtă de timp, Health & Beauty Online Journal a devenit cel mai popular site de profil din republică. Conform datelor Google Analytics, de la lansare şi până în prezent, avem peste 35 mii de vizitatori unici, respectiv peste 93 mii de vizualizări. Pentru o ţară cu aproximativ 2,5 milioane de locuitori, este un rezultat bun, credem noi. Iar acest lucru ne demonstrează că, într-o lume în perpetuă mişcare, schimbare, comunicarea online, la distanţă este o realitate incontestabilă, un mijloc eficient de documentare şi învăţare [30].

Premize şi oportunităţi

Despre importanţa acestei teme am vorbit şi scris în repetate rânduri [32; 33; 34; 35]. La insistenţele noastre, în scopul evaluării serviciilor de cosmetică şi medicină estetică din Republica Moldova, Ministerul Sănătăţii a aprobat instituirea unui Grup de lucru [36]. În baza expertizei Grupului de lucru, respectiv în scopul reglementării activităţii serviciului de dermato-cosmetologie, Ministerul Sănătăţii a aprobat Planul de acţiuni în sectorul dat de activitate [37]. De asemenea, la sugestia grupului de lucru şi în scopul reglementării activităţii cosmeticii, dermato-cosmetologiei, chirurgiei plastice, estetice şi microchirurgiei reconstructive, Ministerul Sănătăţii a aprobat Algoritmul de diferenţiere al competenţelor profesionale în domeniile menţionate mai sus [38]. Ulterior, Ministerul Sănătăţii a aprobat paşii Cu privire la organizarea evaluării corespunderii competenţelor profesionale ale personalului medical care activează în domeniul dermato-cosmetologiei. Referitor la personalul medical care activează în domeniul chirurgiei estetice, un mecanism eficient de evaluare a corespunderii competenţelor profesionale urmează a fi elaborat în viitor [39].

Subiectul abordat este complex şi delicat, cosmetica şi cosmetologia fiind activităţi înrudite, dar diferite. Cu regret, multă lume le confundă, de unde şi interpretările eronate vizavi de personalul care activează în aceste sectoare [33; 34; 38]. O retrospectivă asupra lor, ne ajută să sesizăm mai bine similitudinile şi diferenţele dintre ele:

1. Cosmetica

În înţelesul clasic, cosmetica este o ramură a industriei farmaceutice, care se ocupă cu fabricarea produselor cosmetice: produselor de îngrijire a pielii, părului şi unghiilor [33; 40]. Din alt punct de vedere, cosmetica este un domeniu non-medical de activitate, care are drept scop întreţinerea corpului omenesc prin metode/manopere de îngrijire şi înfrumuseţare. Studiile medicale nu sunt obligatorii. În Republica Moldova, competenţele în această sferă pot fi obţinute în instituţiile de învăţământ profesional-tehnic. Meseria obţinută: cosmetician sau tehnician cosmetică. Instituţii prestatoare: frizerii, cabinete de frumuseţe, saloane de frumuseţe, saloane de tatuaje, SPA saloane [38].

Activitatea în acest domeniu este reglementată de către următoarele acte şi documente juridice [38]: 1) Nomenclatorul domeniilor de formare profesională al specialităților și calificărilor pentru învățământul profesional tehnic postsecundar și postsecundar non-terțiar din Republica Moldova, aprobat prin Hotărâre de Guvern în anul 2015: domeniul general 10 (servicii), domeniul de educație 101 (servicii personale), domeniul de formare profesională 1012 (servicii de coafor și frumusețe), codul 101210 (specialitatea frizerie și cosmetică), calificarea tehnician cosmetică și frizerie [41]; 2) Clasificatorul ocupaţiilor din Republica Moldova, aprobat prin ordinul Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei în anul 2014: grupa majoră 5 (lucrători în domeniul serviciilor și comerț), subgrupa majoră 51 (lucrători în domeniul serviciilor personale), grupa minoră 514 (coafori, cosmeticieni şi asimilaţi) [42]; 3) Regulamentul cu privire la formarea continuă a adulților din RM, aprobat prin Hotărâre de Guvern în anul 2017 [43]; 4) Codul Educaţiei al RM, aprobat de Parlament în anul 2014 [44].

Cele mai importante competenţe profesionale ale cosmeticianului sunt: a) îngrijirea şi înfrumuseţarea părului (coafură – hair-styling); b) îngrijirea şi înfrumuseţarea unghiilor (manichiură, pedichiură); c) machiaj artistic (make-up artistic – de zi, de seară, corector); d) extensii (gene, păr, unghii); e) cabină de bronzat (solar); f) proceduri cu apă (SPA, băi termale, împachetări cu plante, aplicaţii cu alge şi nămol etc.); g) masaj non-medical (de relaxare, de înviorare); h) diverse măşti non-medicale (hidratante, emoliente, nutritive, calmante, tonice, cu argilă); i) găuri în urechi cu pistolul (pentru cercei); j) alte forme de piercing (corporal, oral, genital); k) epilare (cu creme depilatoare, cu ceară, cu zahăr); l) tatuaje temporare sau permanente (ornamentale, sexuale, religioase, culturale etc.); m) alte intervenţii de îngrijire şi înfrumuseţare cu caracter non-medical [33; 34; 38; 40; 45].

2. Cosmetologia

Cosmetologia este o ramură a dermatologiei care are drept scop întreţinerea corpului omenesc prin metode mini-invazive de înfrumuseţare şi tratament. Studiile medicale superioare sunt obligatorii. În Republica Moldova, competenţele în această arie pot fi obţinute în USMF “Nicolae Testemiţanu”, facultatea de medicină, domeniul de formare profesională inițială Medicină generală, apoi studii postuniversitare prin internatură (până în anul 1995) sau rezidențiat (începând cu anul 1996), specialitatea dermatovenerologie. Pentru absolvenţii facultăţilor de medicină, fără internatură sau rezidenţiat în dermatovenerologie, dar cu pregătire postuniversitară în alte specialităţi: a) studii în secundariat clinic (până în anul 2016), specializarea dermato-cosmetologie sau b) studii complementare pentru obţinerea competenţelor în dermato-cosmetologie (începând cu anul 2018). Profesia obţinută: dermatolog estetician sau dermato-cosmetolog. Instituţii prestatoare: cabinete medicale, centre medicale, spitale, clinici [33; 34; 38].

Activitatea în acest domeniu este reglementată de către următoarele acte şi documente juridice [38]: 1) Nomenclatorul domeniilor de formare profesională și al specialităților pentru pregătirea cadrelor în instituțiile de învățământ superior, ciclul I, aprobat de Parlament în anul 2005 [46]; 2) Codul Educaţiei al Republicii Moldova, aprobat de Parlament în anul 2014: art.121 [44]; 3) Clasificatorul ocupaţiilor din Republica Moldova, aprobat prin ordinul Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei în anul 2014: grupa majoră 2 (specialiști în diverse domenii de activitate), subgrupa majoră 22 (specialiști în domeniul sănătății), grupa minoră 221 (medici), grupa de bază (medici specialiști, specialitatea dermatovenerologie) [42]; 4) Nomenclatorul specialităților pentru pregătirea postuniversitară prin studii de rezidențiat (specialitatea dermatovenerologie), aprobat prin ordinul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova în anul 2015 [47]; 5) Regulamentul cu privire la formarea continuă a adulților, aprobat prin Hotărâre de Guvern în anul 2017 [43]; 6) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei pentru evaluarea corespunderii competenţelor profesionale ale personalului medical care activează în domeniul dermato-cosmetologiei, aprobat prin ordinul Ministerului Sănătăţii [48], respectiv prin ordinul Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale în anul 2017 [49]; 7) Programa analitică (Curriculum) de studii complementare pentru obţinerea competenţelor în dermato-cosmetologie, cu un total de 508 ore/credite (dermatologie – 348 ore/credite şi cosmetologie – 160 ore/credite), aprobată la şedinţa Catedrei Dermatovenerologie a USMF “Nicolae Testemiţanu” în anul 2017 [50].

Cele mai importante competenţe profesionale ale dermato-cosmetologului sunt: a) diverse tehnici de masaj medical (manual, vacuum etc.); b) curăţarea mecanică a feţei (extracţia coşurilor/comedoanelor în acneea pre-inflamatorie); c) alte forme de curăţare a feţei (galvanică, cu ultrasunete); d) măşti curative (de exfoliere, antiseboreice, antiacneice, anticuperozice etc.); e) epilarea (electro-, cu laser, cu IPL); f) cure cu ultraviolete artificiale (PUVA-terapie); g) peeling chimic superficial (cu acid lactic, cu acid glicolic, cu acid tricloracetic etc.) şi profund (cu acid carbolic, cu fenol etc.); h) peeling mecanic superficial (microdermabraziunea cu microcristale de oxid de aluminiu) şi profund (dermabraziunea cu perie electrică, abrazivă sau cu microparticule de diamant); i) cauterizarea (chimiocauterizare, diatermocauterizare, electrocauterizare, radiocauterizare, laserocauterizare); j) criodistrucţia (cu azot lichid, cu zăpadă carbonică); k) mesoterapia (microinjecţii cu substanţe homeopate sau vitamine în stratul mijlociu al pielii); l) microneedling sau dermaroller (inducţia de colagen); m) fillere, injecţii cu acid hialuronic, injecţii cu toxină botulinică; n) biorevitalizare, plazmolifting cutanat; o) excizia şi înlăturarea unor formaţiuni cutanate superficiale (epidermă & dermă); p) biopsia cutanată (de suprafaţă – shave biopsy, prin puncţie – punch biopsy, aspirativă – cu ac fin, prin chiuretaj, incizională, excizională); q) blefaroplastia fără bisturiu (non-ablativă, cu plasmă); r) lipoliza non-chirurgicală (chimică, cu ultrasunete, oscilantă); s) lifting-ul non-chirurgical (fără incizie – suspendat sau ancorat); t) implantul de păr (metoda STRIP, metoda FUE); u) alte intervenţii mini-invazive medicale şi/sau de înfrumuseţare. În funcţie de circumstanţe, unele proceduri/manopere non-injectabile, respectiv non-invazive pot fi realizate/efectuate de către absolvenţii Colegiilor de Medicină, la indicaţia şi sub supravegherea strictă a medicului [33; 34; 38; 40; 45].

Aşadar, calificarea “cosmetolog” poate fi atribuită doar unui specialist cu studii superioare în medicină, iar genul de activitate “cosmetologia” este admis doar atunci când organigrama unei instituţii medicale, publice sau private, include posturi de medici dermato-cosmetologi, cu studii de rigoare în internatură, secundariat clinic, rezidenţiat sau, mai nou, studii complementare în dermato-cosmetologie [38].

Apropo, sintagma “curs în domeniul cosmetologiei”, utilizată de către administraţia şcolilor din învăţământul profesional-tehnic, este inoportună şi abuzivă. Perfecţionările de scurtă durată, în baza unor şcoli de meserii, permit obţinerea calificării cosmetician (tehnician cosmetică). Această meserie nu permite, însă, accesul la practicarea unor manopere/proceduri de tratament, atribuţiile respective ţinând, aşa cum am menţionat mai sus, de competenţa medicului dermato-cosmetolog.

După cum observăm, cosmetica înseamnă îngrijire şi înfrumuseţare, iar cosmetologia – înfrumuseţare şi tratare. Prima este un domeniu non-medical, iar cea de-a doua – unul medical şi anume o ramură a dermatologiei. Chiar dacă, în ultima vreme, tot mai multă lume preferă sintagma “dermatologie estetică”, noţiunea “cosmetologie” nu a fost abandonată, nu este scoasă din uz. Ca variantă de compromis, se utilizează, în egală măsură, şi termenul “dermato-cosmetologie”.

3. Chirurgia estetică

Dermatologia, însă, nu are “monopol” asupra esteticului, asupra frumosului. Există o sumedenie de alte specialităţi, derivate în marea lor parte din chirurgie, care de asemenea sunt preocupate de estetica biologică [33; 34]. Chirurgia estetică este un compartiment medical de activitate, care are drept scop acordarea unor servicii de înfrumuseţare şi tratament prin metode invazive. Studiile medicale superioare sunt obligatorii. În Republica Moldova, competenţele în acest sector pot fi obţinute în USMF “Nicolae Testemiţanu”, facultatea de medicină (domeniul de formare profesională inițială Medicină generală) şi/sau Stomatologie, apoi studii postuniversitare prin internatură (până în anul 1992) şi rezidențiat (începând cu anul 1993). Pentru absolvenţii facultăţilor de medicină, fără internatură sau rezidenţiat în chirurgie şi stomatologie, dar cu pregătire postuniversitară în alte specialităţi: a) secundariat clinic (până în anul 2016) în profil chirurgical – chirurgie generală, chirurgie plastică și reconstructivă, microchirurgie, chirurgie oro-maxilo-facială, chirurgie vasculară, oto-rino-laringologie, oftalmologie, oncologie, ortopedie şi traumatologie, combustiologie sau b) studii complementare pentru obţinerea competenţelor în medicina estetică invazivă (Regulamentul este în curs de elaborare). Profesia obţinută: chirurg estetician sau chirurg plastician. Instituţii prestatoare: centre medicale, spitale, clinici [38].

Activitatea în acest domeniu este reglementată de către următoarele acte şi documente juridice [38]: 1) Nomenclatorul domeniilor de formare profesională și al specialităților pentru pregătirea cadrelor în instituțiile de învățământ superior, ciclul I, aprobat de parlament în anul 2005 [46]; 2) Codul Educaţiei al Republicii Moldova, aprobat de Parlament în anul 2014: art.121 [44]; 3) Clasificatorul ocupaţiilor din Republica Moldova, aprobat prin ordinul Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei în anul 2014: grupa majoră 2 (specialiști în diverse domenii de activitate), subgrupa majoră 22 (specialiști în domeniul sănătății), grupa minoră 221 (medici), grupa de bază (medici specialiști, profil chirurgical) [42]; 4) Nomenclatorul specialităților pentru pregătirea postuniversitară prin studii de rezidențiat (profil chirurgical), aprobat prin ordinul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova în anul 2015 [47]; 5) Regulamentul cu privire la formarea continuă a adulților, aprobat prin Hotărâre de Guvern în anul 2017 [43].

Cele mai importante competenţe profesionale ale chirurgului estetician sunt: a) operații chirurgicale în regiunea feţei şi scalpului: liftingul facial (ritidectomia, SMAS-liftingul, liftingul subperiostal, liftingul temporal și frontal, liftingul endoscopic), blefaroplastia, rinoplastia, otoplastia, mentoplastia, reducţia scalpului, tehnica lambourilor, transplantul de păr (autogrefe, izogrefe, păr sintetic); b) operaţii de modelare a glandei mamare (mamoplastii): augmentația mamară, reducția mamară, mastopexia, reconstrucția mamară, mastectomia în ginecomastie, mastectomia profilactică (în colaborare cu mamologul); c) operații de modelare corporală: abdomenoplastia, liposucţia, liftingul coapselor, liftingul corporal inferior, brahioplastia, torsoplastia, augmentația fesieră, augmentația gambieră; d) chirurgia varicelor primare: flebectomia, sclerozarea varicelor; e) corecția chirurgicală a cicatricelor; f) transplantul dermatologic (grefa de piele, autogrefe, alogrefe etc.); g) chirurgia estetică intimă (himenoplastie, faloplastie etc.); h) excizia şi înlăturarea unor formaţiuni cutanate profunde (hipodermă, țesut muscular etc.); i) reconstrucţia degetelor (sindactilia, boala  Dupuytren); j) alte intervenţii plastice şi/sau de înfrumuseţare [33; 34; 38].

Consideraţiuni finale

Cele comentate mai sus ne demonstrează că medicina estetică nu este un mit, ci o realitate, un domeniu interdisciplinar vast, rentabil şi atractiv atât pentru dermatologi, cât şi pentru alţi medici specialişti [2]. Uneori, din păcate, pot fi întâlniţi şi aşa zişi cosmetologi fără studii superioare medicale sau cu studii superioare medicale, dar fără studii medicale postuniversitare şi fără dovadă de activitate în domeniu. Drept confirmare este raportul Comisiei de evaluare a corespunderii competenţelor profesionale ale personalului medical care activează în domeniul dermato-cosmetologiei. Conform acestuia, în anul 2017 au fost depuse pentru expertiză 91 de dosare [51].

Modul de certificare al solicitanţilor a fost efectuat conform criteriilor aprobate prin Ordinul nr.129 P§5 din 02.11.2017 Cu privire la completarea anexei nr.1 la Ordinul nr.608 din 20.07.2017 privind Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei pentru evaluarea corespunderii competenţelor profesionale ale personalului medical care activează în domeniul dermato-cosmetologiei [48]. Astfel, conform p.111 (unsprezece prim) al acestei anexe, s-a decis:

  • certificare implicită – 50 persoane, dintre care 44 medici dermatovenerologi şi 6 medici cu studii postuniversitare în domeniul de formare profesională 0912 Medicină, care deţin 300 şi peste de credite EMC (educaţie medicală continuă) în dermato-cosmetologie;
  • recomandat studii complementare pentru obținerea competențelor în dermato-cosmetologie, în volum de 508 ore – 26 medici cu studii postuniversitare în domeniul de formare profesională 0912 Medicină, care deţin mai puţin de 300 de credite EMC (educaţie medicală continuă) în dermato-cosmetologie;
  • recomandat studii prin rezidenţiat, pe bază de contract cu taxă de studii, în specialitatea Dermatovenerologie – 4 medici fără studii medicale postuniversitare, dar cu dovadă de activitate în domeniu;
  • dosare respinse – 11 persoane, dintre care 2 subiecţi fără studii superioare medicale, 3 – cu studii superioare medicale, dar fără studii medicale postuniversitare şi fără dovadă de activitate în domeniu, 6 – cu studii superioare medicale şi cu studii medicale postuniversitare (altele decât dermatovenerologia), dar fără dovadă de activitate în domeniu.

După cum observăm, în sistemul ocrotirii sănătății din Republica Moldova, medicina estetică nu are încă un statut cert. Acest lucru poate fi explicat prin unele ambiguități în cadrul legal existent. Iar din aceste considerente, dar şi din multe altele, inclusiv miturile de percepţie populară (cosmetician = cosmetolog), persistenţa unui şir de probleme. Spre exemplu:

  1. Existenţa unor cabinete/saloane de frumuseţe (de cosmetică), care au dreptul să acorde doar servicii non-medicale (de îngrijire şi înfrumuseţare), dar care acordă şi servicii medicale (de înfrumuseţare şi tratament), fără a avea medici în statele de personal;
  2. Existenţa unor centre/clinici de estetică în care activează pe post de dermato-cosmetologi: a) medici fără studii în internatură, rezidenţiat sau secundariat; b) medici de alt profil (medicină de urgenţă, neurologie, medicină de familie) fără competenţe în dermato-cosmetologie; c) specialişti fără studii medicale superioare (biologi, chimişti etc.);
  3. Existenţa unor centre/clinici de estetică în care activează dermato-cosmetologi care nu sunt evaluaţi profesional, nu se prezintă niciodată în Comisia de atestare a Ministerului Sănătăţii.

Concluzii

În contextul celor comentate mai sus, considerăm oportună efectuarea unei cercetări în vederea evaluării serviciilor de medicină estetică din Republica Moldova. Fortificarea capacităţilor de management va fi un imbold pentru sporirea calităţii actului medical în cele două domenii de referinţă: medicina estetică mini-invazivă (dermato-cosmetologie) şi medicina estetică invazivă (chirurgie estetică).

Referințe

  1. Mousavi S.R. The Ethics of Aesthetic Surgery. Journal of cutaneous and aesthetic surgery, Medknow Publications, 2010, Volume 3, Issue 1, p. 38-40.
  2. Beylot C. Place de la cosmétologie et de l’esthétique en dermatologie. Les Nouvelles dermatologiques, 1998, Volume 17, Issue 4, p. 244-248.
  3. Dissanayake E. Homo Aestheticus. Where Art Comes From and Why. Seattle University of Washington Press, 1995, 320 p.
  4. Nedelciuc B. Metamorfozele frumuseţii între rafinament şi vulgaritate. Materialele Conferinței de Dermatologie Zilele “Gh. Năstase”. Iași, România, 2014, p. 46-47.
  5. Popovici C. Dialog cu frumuseţea şi sănătatea. Chişinău, Editura Universitas, 1992, 187 p.
  6. Eco U. Istoria frumuseţii. Bucureşti, Grupul editorial Rao, 2012, 440 p.
  7. Muşet Gh., Nedelciuc B., Valuţa A. Dermatologia încotro? sau dermatologia încotro! Materialele Conferinţei “Zilele Gh. Năstase”, Iaşi, România, 2010, p. 19-20.
  8. Atiyeh B.S., Rubeiz M.T., Hayek S.N. Aesthetic/Cosmetic Surgery and Ethical Challenges. Aesthetic plastic surgery, 2008, Vol. 32 Issue 6, p. 829-839.
  9. Wiesing U. Ethical Aspects of Aesthetic Medicine. Aesthetic Medicine. Springer Berlin Heidelberg, 2012, p. 7-11.
  10. Edmonds A. Can Medicine Be Aesthetic? Medical anthropology quarterly, 2013, Vol. 27, Issue 2, p. 233-252.
  11. Goisis M. Injections in Aesthetic Medicine: Atlas of Full-face and Full-body Treatment. Springer-Verlag Mailand, 2014, 297 p.
  12. De Maio M., Rzany B. Injectable Fillers in Aesthetic Medicine. Springer-Verlag, Berlin Heidelberg, 2014, 174 p.
  13. Steiner R., Raulin C., Karsai S. Laser and IPL Technology in Dermatology and Aesthetic Medicine, Springer-Verlag, Berlin Heidelberg, 2011, 419 p.
  14. Nedelciuc B., Dermatovenerologie eponimică, toponimică şi acronimică, Chişinău, Tipografia Centrală, 2010, 210 p.
  15. De Maio M., Rzany B. The Male Patient in Aesthetic Medicine, Springer-Verlag, Berlin Heidelberg, 2009, 239 p.
  16. André P., Payne C.R. The origins of European Society of Cosmetic & Aesthetic Dermatology and Journal of Cosmetic Dermatology. Journal of Cosmetic Dermatology, 2002, Volume 1, Issue 1, p. 4-7.
  17. Evenou P. Gestione globale dell’invecchiamento cutaneo: rispettive indicazioni della cosmetologia e delle diverse tecniche. EMC-Cosmetologia Medica e Medicina degli Inestetismi Cutanei, 2007, Volume 4, Issue 1, p. 1-7.
  18. Klassen A., Jenkinson C., Fitzpatrick R., Goodacre T. Patients’ health related quality of life before and after aesthetic surgery. British journal of plastic surgery, 1996, Volume 49, Issue 7, p. 433-438.
  19. Ching S., Thoma A., McCabe R.E., Antony M.M. Measuring Outcomes in Aesthetic Surgery: A Comprehensive Review of the Literature. Plastic and reconstructive surgery, 2003, Volume 111, Issue 1, p. 469-482.
  20. Moss T.P., Harris D.L. Psychological change after aesthetic plastic surgery: A prospective controlled outcome study. Psychology, health & medicine, 2009, Volume 14, Issue 5, p. 567-572.
  21. Hodgkinson D.J. Identifying the Body-Dysmorphic Patient in Aesthetic Surgery. Aesthetic plastic surgery, 2005, Volume 29, Issue 6, p. 503-509.
  22. Smith S.P., Williams E.F. The Delivery of Aesthetic Medicine: Illegal or Not? Facial plastic surgery clinics of North America, 2007, Volume 15, Issue 2, p. 265-271.
  23. Levy L.L., Emer J.J. Complications of Minimally Invasive Cosmetic Procedures: Prevention and Management. Journal of Cutaneous and Aesthetic Surgery, 2012, Vol. 5, Issue 2, p. 121–132.
  24. Wollina U., Goldman A., Naoum C. Side effects in aesthetic medicine. Spectrum, management and avoidance. Der Hautarzt; Zeitschrift fur Dermatologie, Venerologie, und verwandte Gebiete, 2013, Vol. 64, Issue 3, p. 155-162.
  25. Raulin C., Karsai S., Schmitt L. Complications in Laser Surgery and IPL Treatment. Book Laser and IPL Technology in Dermatology and Aesthetic Medicine, Springer Berlin Heidelberg, 2011, p. 333-344.
  26. Boon Harold Tan K. Aesthetic medicine: a health regulator’s perspective. Clinical Governance: An International Journal, 2007, Vol. 12, Issue 1, p. 13-25.
  27. Metelmann H.R., Waite P.D., Hammes S. Quality Standards in Aesthetic Medicine. Laser and IPL technology in dermatology and aesthetic medicine. Springer Berlin Heidelberg, 2011, p. 377-381.
  28. Wagener D.L. Dermatology practice management assures practice development and efficiency. Seminars in cutaneous medicine and surgery, 2000, Volume 19, Issue 3, p. 170-172.
  29. Kuechel M.C. Aesthetic Medicine: Practicing for Success. Sudbury: Jones and Bartlett Publishers, 2004, 382 p.
  30. Nedelciuc B., Dumbrăveanu I., Cardaniuc C. Tehnologiile informaţionale în medicină. Revista “Curierul Medical”, Vol. 59, No 3, Iunie 2016, p. 27.
  31. Health & Beauty Online Journal, revistă online de sănătate şi frumuseţe. Director editorial: Nedelciuc B., locaţie website: e-dermatologie.md.
  32. Nedelciuc B. Postul Eu TV, Chişinău. Emisiunea 903 din 28.09.2009. Subiectul abordat: Sindromul seboreic. Locaţie: https://www.youtube.com/watch?v=KA9clEfJaFU.
  33. Nedelciuc B., Conţu Gh. Medicina estetică și componentele ei: similitudini, diferențe, oportunități. Materialele Congresului IV Naţional de Dermatovenerologie şi Cosmetologie cu participare internaţională, Chişinău, 2010, p. 55-57.
  34. Неделчук Б., Бециу М., Гогу В., Емец Ю. Косметика и косметология: грани соприкосновения и отличия. Медицинские и юридические аспекты. Cборник тезисов 1-гo Kонгресса Eврaазийской Aссоциации дерматовенерологов. Kиев, Украина, 2011, стр. 58.
  35. Nedelciuc B. Postul Realitatea TV, Chişinău. Emisiunea Realitatea azi din 11.04.2017. Subiectul abordat: Regulament pentru cosmetologi. Locaţie: https://www.youtube.com/watch?v=VLC3-dBoEf8.
  36. Dispoziţia MS nr.48d din 31.01.2017 Cu privire la instituirea grupului de lucru privind evaluarea serviciului de cosmetică şi medicină estetică.
  37. Ordinul MS nr.477 din 15.06.2017 Cu privire la aprobarea Planului de acţiuni privind reglementarea activităţii în domeniul dermatocosmetologiei.
  38. Ordinul MS nr.478 din 15.06.2017 Cu privire la aprobarea Algoritmului de diferenţiere al competenţelor profesionale în domeniul cosmeticii, dermatocosmetologiei, chirurgiei plastice, estetice şi microchirurgiei reconstructive. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, Nr.244-251, art. nr.1258, Chişinău, 14.07.2015.
  39. Ordinul MS nr.608 din 20.07.2017 Cu privire la organizarea evaluării corespunderii competenţelor profesionale ale personalului medical care activează în domeniul dermatocosmetologiei.
  40. Popovici A. Dermatofarmacie şi cosmetologie, Bucureşti, Editura medicală, 1982, 268 p.
  41. Hotărârea Guvernului RM nr.853 din 14.12.2015, Nomenclatorul domeniilor de formare profesională al specialităților și calificărilor pentru învățământul profesional tehnic postsecundar și postsecundar non-terțiar. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, Nr.340-346, art. nr.957, Chişinău, 18.12.2015.
  42. Ordinul Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei al RM nr.22 din 03.03.2014, Clasificatorul ocupaţiilor din Republica Moldova (CORM – 006-14). Monitorul Oficial al Republicii Moldova, Nr.120-126, art. nr.670, Chişinău, 23.05.2014.
  43. Hotărârea Guvernului RM nr.193 din 24.03.2017, Regulamentul cu privire la formarea continuă a adulților. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, Nr.92-102, art. nr.266, Chişinău, 31.03.2017.
  44. Codul Educaţiei al RM nr.152 din 17.07.2014. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, Nr.319-324, art. nr.634, Chişinău, 24.10.2014.
  45. Hârjău V., Lupuleasa D., Dumitrescu A.M. Dermocosmetologie, Iaşi, Editura Polirom, 1998, 206 p.
  46. Legea nr.142 din 07.07.2005, Nomenclatorul domeniilor de formare profesională și al specialităților pentru pregătirea cadrelor în instituțiile de învățământ superior, ciclul I. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, Nr.101-103, art. nr.476, Chişinău, 29.07.2005.
  47. Ordinul Ministerului Sănătăţii al RM nr.175, P§2, din 23.12.2015, Nomenclatorul specialităților pentru pregătirea postuniversitară prin studii de rezidențiat. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, Nr.2-8, art. nr.9, Chişinău, 06.01.2017.
  48. Ordinul Ministerului Sănătăţii al RM nr.608 din 20.07.2017, Organizarea evaluării corespunderii competenţelor profesionale ale personalului medical care activează în domeniul dermatocosmetologiei, Anexa nr.1 – Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei pentru evaluarea corespunderii competenţelor profesionale ale personalului medical care activează în domeniul dermatocosmetologiei. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, Nr.277-288, art. nr.1449, Chişinău, 04.08.2017.
  49. Ordinul Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale al RM nr.129 P§5 din 02.11.2017 Cu privire la completarea anexei nr.1 la Ordinul nr.608 din 20.07.2017 privind Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei pentru evaluarea corespunderii competenţelor profesionale ale personalului medical care activează în domeniul dermatocosmetologiei. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, Nr.411-420, art. nr.2041, Chişinău, 24.11.2017.
  50. Procesul verbal nr.10 al şedinţei Catedrei Dermatovenerologie a USMF Nicolae Testemiţanu, Programa analitică (Curriculum) de studii complementare pentru obţinerea competenţelor în dermatocosmetologie, Chişinău, 30.11.2017.
  51. Procesul verbal nr.2 al şedinţei Comisiei de evaluare a corespunderii competenţelor profesionale ale personalului medical care activează în domeniul dermato-cosmetologiei, Raportul comisiei, Chişinău, 28.11.2017.

For read the English version click here:

http://moldmedjournal.md/wp-content/uploads/2018/03/61-1-0-MMJ-Full.pdf