1a

Peter Paul Rubens [1577-1640], cel mai renumit pictor flamand, capodoperele căruia se păstrează în prestigioase galerii de artă: Muzeul Luvru (Paris), National Gallery (Londra), Alte Pinakothek (München), Muzeul Ermitage (Sankt Petersburg) etc. În cadrul picturii cu conţinut mitologic, “Turmentatul Silen” (imaginea ataşată mai sus), păstrată în vechea pinacotecă din München, maestrul scoate în evidenţă reprezentarea turmentatului Silen, educatorul zeului Dionisos, zeul vinului şi al vegetaţiei în mitologia greacă. Despre diagnosticul de insuficienţă hepatică la abuz de alcool nu există nici un dubiu. La corpul lui Silen atrage atenţia pielea caracteristică, pigmentată şi lipsită de păr. Pielea fină a mâinilor contrastează evident cu constituţia masivă. Tipul regiunii păroase genitale este feminin, ca urmare a tulburării hepatice şi a unei producţii reduse de androgeni. Alt simptom tipic al insuficienţei hepatice este “capul de meduză”, adică chelia abdomenului cu ombilicul bombat şi înconjurat de un desen venos. Un alt argument că arta conteaza pentru istoria medicinei, este tabloul lui Rubens “Debarcarea Reginei la Marsilia” (imaginea ataşată mai jos), păstrat în muzeul Luvru din Paris. Cele trei femei cu rotunjimi excesive sunt diagnosticate cu obezitate, varice, platfus şi deformarea coloanei vertebrale. Etichete nu tocmai onorante pentru nişte modele de frumuseţe. Spre şansa noastră, bolile de piele, tiroidele inflamate sau degetele deformate de reumatism au fost reproduse cu fidelitate şi de alţi pictori celebri.

1b

Rubrică îngrijită de Dr. Boris Nedelciuc.

  • Bibliografie:
  1. Enciclopedie-Album, 1000 de tablouri ale unor pictori de geniu, Editura Aquila, Oradea, 2006, 544 pag.
  2. Walter Roth. Dermatologia în artă. Dermatovenerologie, revista SRD, Bucureşti, 2008, nr.3, 53: 201-204.
  3. Nedelciuc Boris. Investigaţii literar-artistice în dermatovenerologie. Anale Ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, 2010, vol. 3, pag. 715-719.
distribuie