Frumusețe pe muchie de (i)legalitate sau medicina estetică, încotro?

A. Domeniul de activitate

• Cosmetica este un domeniu non-medical de activitate, care are drept scop îngrijirea corpului omenesc prin diverse metode/manopere de înfrumuseţare a pielii, părului și unghiilor.
• Cosmetologia este un domeniu medical de activitate și anume o ramură a dermatologiei, care are drept scop îngrijirea corpului omenesc prin diverse metode/manopere mini-invazive de înfrumuseţare şi tratament a pielii, părului și unghiilor.

Despre metodele/manoperele invazive de înfrumusețare și tratament, chirurgia estetică, vom discuta cu altă ocazie.

B. Studiile formatoare

• Pentru a deveni cosmetician sau tehnician cosmetică, studiile medicale nu sunt obligatorii. Competenţele în această sferă pot fi obţinute în instituţiile de învăţământ profesional-tehnic (în şcolile de meserii). Durata studiilor – 3-4 luni.
• Pentru a deveni cosmetolog, studiile medicale superioare sunt obligatorii. Competenţele în această arie pot fi obţinute în cadrul universităților de profil: facultatea medicină generală (6 ani) + rezidențiat, specialitatea dermatologie (3 ani) + Educație Medicală Continuă (minimum 200 de ore/credite autorizate la fiecare 5 ani) + confirmarea/reconfirmarea gradului de calificare profesională (atestare obligatorie la fiecare 5 ani).

C. Instituțiile prestatoare

• Serviciile cosmetice sunt acordate populației în următoarele instituții: frizerii, cabinete de frumuseţe, saloane de frumuseţe, saloane de tatuaje, SPA saloane etc.
• Serviciile cosmetologice pot fi acordate populației doar în instituții medicale: cabinete medicale, centre medicale, spitale publice și private, clinici publice și private etc.

D. Situația la moment în Republica Moldova

Respectând prezumția nevinovăției, trebuie să recunoaștem:

a) Existența unor instituții non-medicale private (frizerii, cabinete de frumusețe, saloane de frumusețe etc.), în cadrul cărora activează:

• persoane cu studii medii profesionale (absolvenți ai școlilor de meserii, ai Colegiului Mondostud-Art);
• persoane cu studii medicale non-superioare (absolvenți ai Colegiilor de medicină);
• persoane cu studii superioare non-medicale (absolvenți ai facultăților biomedicină & ecologie, biologie, chimie etc.);
• persoane cu studii medicale superioare incomplete/nefinalizate (studenți sau rezidenți ai USMF “Nicolae Testemițanu”).

Unele dintre aceste persoane pretind a fi cosmetologi, prestând, contrar reglementărilor în vigoare, servicii medicale cosmetologice. De exemplu: injectări cu acid hialuronic, injectări cu toxină botulinică, plasmolifting, ozonoterapie, epilare cu laser etc.

Uneori, printre angajații acestor instituții pot fi întâlniți și:

• medici dermatologi. Prezența acestora, însă, nu poate fi o justificare pentru prestarea serviciilor cosmetologice în saloanele de frumusețe (normocompetențe individuale versus supracompetențe instituționale !!!). E ca și cum un inginer de aeronave s-ar angaja într-un atelier de lăcătușărie, având drept obiectiv schițarea și asamblarea avioanelor.

b) Existența unor instituții medicale private (cabinete medicale, centre medicale etc.), în cadrul cărora sunt furnizate servicii medicale cosmetologice (admisibile din punct de vedere instituțional), dar care sunt uneori prestate, contrar reglementărilor în vigoare, de către pretinși cosmetologi precum:

• persoane cu studii superioare medicale, non-medicină generală (absolvenți ai facultăților stomatologie, medicină preventivă/sănătate publică, farmacie);
• persoane cu studii medicale superioare (absolvenți ai facultății medicină generală), dar fără studii medicale postuniversitare de profil (internatură sau rezidenţiat sau secundariat clinic în dermatologie);
• persoane cu studii medicale universitare (absolvenți ai facultății medicină generală) și postuniversitare (altele decât dermatologia), dar fără competenţe autorizate (studii complementare) în dermato-cosmetologie;
• persoane cu studii medicale superioare incomplete/nefinalizate (studenți sau rezidenți ai USMF “Nicolae Testemițanu”).

Uneori, printre angajații acestor instituții medicale pot fi întâlniți și:

• cosmeticieni (absolvenți ai școlilor de meserii), asistenți medicali (absolvenți ai Colegiilor de medicină). Aceștia, însă, nu au voie să presteze servicii cosmetologice (normocompetențe instituționale versus supracompetențe individuale !!!). E ca și cum un mecanic auto s-ar angaja într-un laborator de fizica cuantică, având în lista de responsabilități studierea/explorarea semiconductoarelor.

c) Existența unor instituții private, care prestează, contrar reglementărilor în vigoare, servicii didactice/de instruire în domeniul cosmetologiei:

• cursuri de formare profesională primară (de obținere a unei noi profesii). Astfel, unii prestatori (școli de meserii, saloane de frumusețe, centre medicale private), pe lângă cursurile de cosmetică, numite impropriu și abuziv ”cosmetologie de bază” (pentru a ademeni mai mulți cursanți, bineînțeles), oferă și cursuri de formare în medicină estetică (mezoterapie, biorevitalizare, injectări cu acid hialuronic & toxină botulinică etc.), fără aprobare de la Ministerul Sănătății și, presupun eu, nici de la Ministerul Educației.
• cursuri de formare profesională continuă (de perfecționare a unei meserii obținută anterior). Astfel, unii furnizori, purtând nume sonore (Beauty School, Beauty Studio, Institut de Sănătate și Frumusețe, Centru de excelență în estetică, Medical Training Center etc.), pe lângă cursurile de cosmetică oferă și diverse traininguri/cursuri de perfecționare în medicină estetică (mezoterapie & biorevitalizare, toxină botulinică, plazmolifting, plastie de contur etc.), fără aprobare de la Ministerul Sănătății și, mai mult ca sigur, nici de la Ministerul Educației.

Evident, certificatele și diplomele eliberate de către aceste instituții nu au nicio valoare juridică și nu pot fi luate în calcul la prezentarea dosarului în vederea evaluării & atestării profesionale (la fiecare 5 ani).

d) Existența unor instituții private, care, sub paravanul unor cursuri ilegale de instruire în domeniul cosmetologiei, prestează, contrar reglementărilor în vigoare, și servicii de comercializare a unor game/serii de produse injectabile pentru uz cosmetologic, unele dintre acestea având proveniență dubioasă și/sau fiind importate clandestin/semi-clandestin în Republica Moldova.

E. Cum își camuflează pseudo-cosmetologii activitățile ilegale în domeniul cosmetologiei?

1. Sub denumirile ispititoare de pe fațadele unor clădiri, ”Centru cosmetologic” sau “Cosmetologie estetică” sau “High Care Center” sau ”Clinică de estetică” etc., își desfășoară de multe ori activitatea nu o instituție medicală, ci un salon de frumusețe. Documentați-vă înainte de a le pași pragul. În acest scop, puteți solicita oricând două documente de referință: Autorizația sanitară de funcționare + Certificatul de evaluare și acreditare.
2. Un cosmetolog adevărat are inscripționat pe ecuson sau pe cartea de vizită următorul text: ”medic dermatolog” sau ”medic dermato-cosmetolog”. Iar un pseudo-cosmetolog, deoarece nu are competențele corespunzătoare, se prezintă de obicei în felul următor: a) persoanele fără studii medicale: ”cosmetolog”, “director cosmetolog”, ”cosmetolog estetician”, ”cosmetolog naturist”, “cosmetolog nutriționist”, ”cosmetolog astrolog”, “expert în cosmetologie și cosmoenergetică”, ”expert în cosmetologie și psihosomatică” etc.; b) persoanele cu studii medicale (alte domenii decât dermatologia), dar care trișează, inducând în eroare pacienții: “cosmetolog”, “medic cosmetolog”, ”stomatolog cosmetolog”, ”ginecolog cosmetolog”, ”neurolog cosmetolog” etc. E plin Instagram-ul, TikTok-ul și Facebook-ul cu asemenea pretinși specialiști/experți în cosmetologie. Aveți grijă, stimate doamne și domnișoare. Nu tot ce zboară e pasăre. Nu toți care se prezintă a fi cosmetologi chiar sunt în realitate cosmetologi.
3. Un cosmetolog adevărat are gândire clinică, iar atunci când discută cu un potențial pacient/client nu se aventurează din start în manopere injectabile, ci completează pentru început un registru, adresând întrebări standard pentru un protocol medical: acuze, anamneza bolii sau a intervențiilor cosmetologice anterioare, anamneza vieții (inclusiv anamneza alergologică, maladii suportate în trecut, maladii intercurente etc.), starea prezentă pe sisteme, status localis, diagnostic prezumtiv, planul de investigații (de exemplu, dermatoscopie în cazul unor alunițe), planul de tratament și/sau manopere cosmetologice etc.
4. Un cosmetolog adevărat și responsabil va solicita întotdeauna semnarea unui ”Acord informat” privind realizarea procedurilor cosmetologice, oricare ar fi ele. În mod obișnuit, un acord informat trebuie să includă obligatoriu următoarele compartimente: a) descrierea intervenției sau a tratamentului propus, inclusiv detaliile tehnice și modul în care se va realiza; b) riscurile și beneficiile intervenției sau a tratamentului, inclusiv efectele secundare sau complicațiile posibile; c) opțiunile alternative, inclusiv beneficiile și riscurile acestora; d) informații despre pregătirea înainte de intervenție sau tratament; e) informații despre perioada de recuperare după intervenție sau tratament și despre orice restricții sau instrucțiuni speciale care trebuie urmate; f) informații despre costurile asociate intervenției sau tratamentului; g) informații despre drepturile pacientului, inclusiv dreptul de a refuza intervenția sau tratamentul și de a cere o a doua opinie.

Iar acum, stimați cititori & stimate cititoare, recunoașteți – câți dintre cosmetologii pe care-i vizitați respectă aceste rigori?

Concluziile vă aparțin.

• Mai multe detalii la acest subiect găsiți aici:

Managementul serviciilor de medicină estetică în Republica Moldova – https://e-dermatologie.md/managementul-serviciilor-de-medicina-estetica-in-republica-moldova/

Profilul resurselor umane în domeniul serviciilor de medicină estetică – https://e-dermatologie.md/profilul-resurselor-umane-in-domeniul-serviciilor-de-medicina-estetica/

Particularitățile muncii și barierele percepute în domeniul serviciilor de medicină estetică – https://e-dermatologie.md/particularitatile-muncii-si-barierele-percepute-in-domeniul-serviciilor-de-medicina-estetica/