Optiuni imuno alergice

Boris Nedelciuc

Clinica Dermatologie, USMF “Nicolae Testemiţeanu”, Chişinău, Republica Moldova

Afecţiunile cutanate imuno-alergice ocupă un loc important în practica dermatologică. Cele mai întâlnite sunt dermatitele şi eczemele: de contact iritativă, de contact alergică, seboreică, atopică, microbiană, paratraumatică, dishidrozică, gravitaţională / de stază. Noţiunile dermatită şi eczemă reflectă, în esenţă, unul şi acelaşi proces, dar aflat în faze diferite de dezvoltare: dermatită – pentru fazele uscate, eczemă – pentru fazele umede sau exudative.

În dermatite şi eczeme, arsenalul terapeutic trebuie să urmărească:

  • Îndepărtarea factorilor trigger: a) eliminarea / excluderea eventualilor alergeni; b) asanarea focarelor de infecţie cronică; c) regim igienic şi dietetic adecvat etc.;
  • Medicaţie generală: a) antihistaminice – loratadină, desloratadină, cetirizină, levocetirizină, bilastină, rupatadină etc.; b) hiposensibilizante – gluconat de calciu, lactat de calciu, glicerofosfat de calciu, tiosulfat de natriu, sulfat de magneziu etc.; c) AINS – indometacină, naproxen, ibuprofen, meloxicam, nimesulid, diclofenac etc.; d) glucocorticosteroizi – dexametazonă, betametazonă, prednizolon  etc. (de obicei, în cazuri grave, foarte prudent, pentru perioade scurte de timp); e) diuretice (în cazul unor edeme accentuate); f) sorbenţi (cărbune activat, enterosgel); g) metilxantine (teofilină, eufilină, papaverină); h) antioxidanţi (vitaminele E şi C); i) antibiotice, antimicotice sau antivirale (în cazuri de suprainfecţie, prudent); j) imunodepresanţi minori (spre exemplu, plaquenil, de obicei, în eczemele cronice, rebele la tratamentele amintite mai sus); k) inhibitori de leukotriene (montelukast, de pildă în DA acompaniată de astm bronşic) etc.;
  • Medicaţie topică: a) în stadiul de zemuire – comprese / badijonări umede şi reci cu antiseptice (etacridină, furacilină, tanină) sau spray-uri (olasol, panthenol, polcortolon); b) în stadiul de crustificare – soluţii apoase de coloranţi anilinici (mai des, albastru de metilen), suspenzii uleioase sau paste cu oxid de zinc, creme cu dermatocorticosteroizi de potenţă mică sau medie (mometasonă, metilprednisolonă); c) în stadiul de descuamare şi lichenificare – unguente cu dermatocorticosteroizi de potenţă mare (betametasonă, clobetasol), keratoplastice, reductoare şi keratolitice  (naftalan, ihtiol, gudron, sulf, acid salicilic); d) inhibitorii de calcineurină (tacrolimus, pimecrolimus, de obicei în DA), iar e) în caz de suprainfecţie bacteriană sau levurică – mupirocină, bacitracină, baneocină, acid fusidic, natamicină, clotrimasol, bifonasol etc.; f) tot în tratamentul DA, de obicei în stadiul de remisie, de un succes enorm se bucură, în ultimii ani, emolientele (în special, cele pe bază de uree, AHA, glicerină, unt de shea) etc.

Urmează 2 afecţiuni cu substrat imuno-alergic, asupra cărora nu există o unanimitate de opinii. Este vorba despre eritemul polimorf (EP) şi sindromul Stevens-Johnson (SSJ). Chiar dacă EP major şi SSJ se manifestă prin leziuni cutaneo-mucoase asemănătoare, factorii precipitanţi şi pattern-urile clinice sunt diferite. Disputele însă nu s-au epuizat: SSJ este o formă gravă de EP sau o formă uşoară a sindromului Lyell (SL)? Răspunsul, probabil, nu poate fi univoc. Atunci când medicamentul declanşator rămâne o enigmă, iar simptomele toxico-alergice se suprapun peste o reacţie premergătoare infecto-alergică, putem vorbi despre SSJ ca formă gravă a EP. Şi viceversa: atunci când terenul infecto-alergic lipseşte, iar medicamentul declanşator este o certitudine, putem vorbi despre SSJ ca formă uşoară a SL.

În EP minor se administrează: a) antivirale sau antibiotice (în dependenţă de natura infecţiei); b) antihistaminice; c) hiposensibilizante; d) AINS; e) vitamine epidermotrope şi antioxidante (A, E, C); f) steroizi topici.

Dacă factorul declanşator este un medicament (EP major), acesta trebuie imediat suspendat, pacienţii fiind supuşi următorului algoritm de tratament: a) GCS în doze moderate (0,5 mg/kg/corp/zi); b) terapie simptomatică (analgezice, diuretice etc.); c) topice conform stadiului. O abordare mult mai complexă necesită tratamentul pacienţilor cu SSJ: a) suspendarea tuturor medicamentelor potenţial provocatoare; b) perfuzii cu ser fiziologic + GCS în doze mari (1,0-1,5 mg/kg/corp/zi) sau foarte mari (puls terapia); c) terapie simptomatică (foarte prudent); d) toaletă adecvată a pielii şi mucoaselor – excluderea materialelor adezive şi ocluzive, badijonări calde cu antiseptice, spray-uri cu acţiune antiinflamatorie şi antibacteriană, coloranţi anilinici etc.

În fine, dar nu în cele din urmă, vom vorbi despre reacţiile cutanate postmedicamentoase (RCPM), numite uneori şi toxicodermii postmedicamentoase. Acestea sunt, de obicei, manifestări imuno-alergice, care se dezvoltă după administrarea unui drog / medicament, debutul fiind brusc, tabloul clinic – polimorf, iar evoluţia – variabilă, de la un caz la altul.

Tratamentul RCPM prevede următorii paşi: a) suprimarea administrării medicamentului incriminat sau suspectat; b) favorizarea blocării, respectiv eliminării acestuia din organism – antihistaminice, hiposensibilizante, perfuzii cu ser fiziologic + GCS în doze moderate (pentru formele uşoare), mari sau foarte mari (pentru formele severe), diuretice etc.; c) profilaxia infecţiilor secundare sau recurente – antibiotice, antivirale; d) terapie simptomatică – analgezice, antihipertenzive, antacide etc.; e) topice conform stadiului – antiseptice, coloranţi anilinici, spray-uri cu steroizi şi antibiotice, linimente sau paste moi, creme calmante etc. Uneori, în situaţii excepţionale se recurge la plasmafereză.

  • Bibliografia la autor.

Pentru mai multe detalii, adresaţi-vă la nr. de tel. 069204259 sau prin email: [email protected].

  • Din aceeaşi categorie:

Opțiuni terapeutice în dermatozele disimunitare – https://e-dermatologie.md/optiuni-terapeutice-in-dermatozele-disimunitare/

Opțiuni terapeutice în dermatozele diskeratozice – https://e-dermatologie.md/optiuni-terapeutice-in-dermatozele-diskeratozice/

Opțiuni terapeutice în dermatozele inflamatorii – https://e-dermatologie.md/optiuni-terapeutice-in-dermatozele-inflamatorii/

Opțiuni terapeutice în dermatozele fungice – https://e-dermatologie.md/optiuni-terapeutice-in-dermatozele-fungice/

Opțiuni terapeutice în dermatozele virale – https://e-dermatologie.md/optiuni-terapeutice-in-dermatozele-virale/

Opțiuni terapeutice în dermatozele bacteriene – https://e-dermatologie.md/optiuni-terapeutice-in-dermatozele-bacteriene/

  • Din categoria precedentă:

Esențialul despre maladiile cutanate (20 episoade) – https://e-dermatologie.md/esentialul-despre-dermatite-si-eczeme/

  • Din alte categorii:

Diagnosticul diferențial în dermatologie (17 episoade) – https://e-dermatologie.md/diagnosticul-diferential-in-nevii-cutanati/

Imunodermatologie: noțiunile cheie (10 episoade) – https://e-dermatologie.md/imunodermatologie-notiunile-cheie-10/

Investigații literar-artistice în dermatologie (10 episoade) – https://e-dermatologie.md/investigatii-literar-artistice-in-dermatologie-10/

distribuie