Freud

Sigmund Freud (1856-1939) a fost un neurolog reputat în toată Europa. Este, probabil, medicul cel mai cunoscut în afara câmpului medicinii. Creator al psihanalizei, opera sa a fost supusă celor mai diferite interpretări şi uneori vulgarizată. A făcut mai multe descoperiri, care singure i-ar fi asigurat un loc în istoria medicinei. În anul 1884, Freud ratează, din cauza unor probleme personale, recunoaşterea ca descoperitor al acţiunii locale a cocainei. În anul 1885 urmează cursurile lui Charcot la celebrul Spital Salpêtrière din Paris. Convins că nevrozele sunt consecinţa unor şocuri afective uitate, caută o metodă de readucere în conştiinţă a traumatismelor înăbuşite. Treptat, studiază visele, elaborează noţiunile de cenzură, refulare, libido, inconştient, care au constituit o etapă premergătoare în întemeierea psihanalizei, o adevărată ştiinţă a inconştientului. Édouard Claparède, neurolog şi pedagog elveţian, consideră opera freudiană “unul din evenimentele cele mai importante (…) din istoria ştiinţelor spiritului”. După moartea lui Freud, pe lângă valoarea ei terapeutică, psihanaliza s-a consacrat ca una din teoriile plauzibile ale psihicului uman.

Fleming

Alexander Fleming (1881-1955) a fost un renumit medic britanic, cunoscut de toată lumea drept descoperitor al penicilinei. Deşi a absolvit facultatea de medicină de la St. Mary’s Hospital din Londra cu medalie de aur, fiind numit membru al Royal College of Surgeons, Fleming a renunţat la cariera de chirurg, optând pentru laboratorul de bacteriologie condus de Almroth Wright, a cărui personalitate îl fascina. Aici, în anul 1921, Fleming descoperă lizozimul, o enzimă cu acţiune bacteriolitică, prezentă în lacrimi şi în mucusul nazal. Ulterior, în anul 1928, el descoperă penicilina, eveniment crucial în istoria medicinei, care este considerat adesea ca un exemplu tipic asupra rolului hazardului în descoperire. Adevărul este ceva mai nuanţat, deoarece în cunoscutul episod al contaminării cu mucegai a lamelor ce conţineau diferite specii de stafilococ, spiritul de observaţie al lui Fleming a avut un rol decisiv. În anul 1929, el a denumit penicilină substanţa produsă de specia de mucegai Penicillium notatum. A urmat purificarea antibioticului, realizată de E.B. Chain şi H.W. Florey, cu care Fleming a împărţit premiul Nobel în anul 1945.

Text adaptat după: Valeriu Rusu, Dicţionar Medical, Editura Medicală, Bucureşti, 2004, 1844 pagini.

În imagine: Sigmund Freud în biroul de lucru, Hulton Archive.

  • Din aceeaşi categorie:

Arta enciclopedica: Koch și Röntgen – http://e-dermatologie.md/arta-enciclopedica-koch-si-rontgen/

Arta enciclopedica: Pasteur și Charcot – http://e-dermatologie.md/arta-enciclopedica-pasteur-si-charcot/

Arta enciclopedica: Virchow și Mendel – http://e-dermatologie.md/arta-enciclopedica-virchow-si-mendel/

Arta enciclopedica: Morgagni și Laennec – http://e-dermatologie.md/arta-enciclopedica-morgagni-si-laennec/

Arta enciclopedica: Vesalius și Harvey – http://e-dermatologie.md/arta-enciclopedica-vesalius-si-harvey/

Arta enciclopedica: da Vinci și Paracelsus – http://e-dermatologie.md/arta-enciclopedica-da-vinci-si-paracelsus/

Arta enciclopedica: Galenus și Avicenna – http://e-dermatologie.md/arta-enciclopedica-galenus-si-avicenna/

Arta enciclopedica: Hippocrate și Celsus – http://e-dermatologie.md/arta-enciclopedica-hippocrate-si-celsus/