Koch

Robert Koch (1843-1910) a fost un mare bacteriolog german. Student la Göttingen, oraș universitar din landul Saxonia Inferioară, se afirmă cu o lucrare asupra ganglionilor nervilor uterini. Iniţial devine medic de ţară, fiind preocupat de relaţia dintre microorganisme (descoperite de Pasteur) şi boală. În anul 1866, tânărul asistent la spitalul din Hamburg, observă la microscop agentul etiologic al holerei, iar în anul 1880 pune în evidenţă bacilul antraxului animalelor. Dar abia în anul 1882, prin descoperirea bacilului tuberculozei, lucrările cercetătorului se bucură de o recunoaştere aproape unanimă. Pe lângă descoperirile sale, Koch a elaborat o serie de principii de bază şi tehnici în bacteriologie. Laureat al premiului Nobel (1905), copleşit de decoraţii şi titluri, Robert Koch a rămas până la sfârşitul vieţii un cercetător pentru care lucrul în laborator era singura raţiune a vieţii sale. El afirma, cu modestia sa caracteristică: “Am muncit cât am putut. Dacă succesul meu a fost mai mare decât al altora, cauza e că, în peregrinările mele pe tărâmul medicinei, am umblat prin locuri unde aurul zăcea încă pe drum. Şi acesta nu este un merit prea mare.”

Röntgen

Wilhelm Conrad Röntgen (1845-1923) a fost un celebru fizician şi inginer german, profesor de fizică la Universitatea din Würzburg. A descoperit, în noaptea de 8-9 noiembrie 1895, radiaţiile X. Observând imediat relaţia dintre puterea de pătrundere a radiaţiilor şi densitatea diferitelor corpuri, intuieşte aplicaţiile acestei proprietăţi şi, la doar 6 săptămâni de la descoperire, efectuează prima radiografie. În câteva luni, pasionat de acţiunea biologică a radiaţiilor şi preocupat de studiul efectelor nocive, iniţiază primele studii de radio-biologie. Observarea dispariţiei durerilor sciatice, la un bolnav supus unei radiografii, înseamnă începuturile roentgenterapiei. Această succesiune de descoperiri este unică în istoria ştiinţei. Dar consecinţele descoperirii radiaţiilor X au fost şi mai ample: în anul următor, 1896, Becquerel demonstrează existenţa radioactivităţii naturale, iar difracţia cu raze X a permis descrierea structurii tridimensionale a ADN. Iată de ce, descoperirea lui Röntgen (primul laureat Nobel pentru fizică, în anul 1901) este una dintre cele mai importante din întreaga istorie a umanităţii.

Text adaptat după: Valeriu Rusu, Dicţionar Medical, Editura Medicală, Bucureşti, 2004, 1844 pagini.

În imagine: Robert Koch citind discursul său la o conferință în sala St. James, Piccadilly, anul 1901.

  • Din aceeaşi categorie:

Arta enciclopedica: Pasteur și Charcot – http://e-dermatologie.md/arta-enciclopedica-pasteur-si-charcot/

Arta enciclopedica: Virchow și Mendel – http://e-dermatologie.md/arta-enciclopedica-virchow-si-mendel/

Arta enciclopedica: Morgagni și Laennec – http://e-dermatologie.md/arta-enciclopedica-morgagni-si-laennec/

Arta enciclopedica: Vesalius și Harvey – http://e-dermatologie.md/arta-enciclopedica-vesalius-si-harvey/

Arta enciclopedica: da Vinci și Paracelsus – http://e-dermatologie.md/arta-enciclopedica-da-vinci-si-paracelsus/

Arta enciclopedica: Galenus și Avicenna – http://e-dermatologie.md/arta-enciclopedica-galenus-si-avicenna/

Arta enciclopedica: Hippocrate și Celsus – http://e-dermatologie.md/arta-enciclopedica-hippocrate-si-celsus/