Furuncul

Boris Nedelciuc

Clinica Dermatologie, USMF “Nicolae Testemiţeanu”, Chişinău, Republica Moldova

  1. Definiţie.

Piodermitele sunt infecţii cutanate, produse de agenţi bacterieni, mai frecvent flora gram-pozitivă (stafilococi şi streptococi), mai rar flora gram-negativă (Escherichia, Enterobacter, Klebsiela, Proteus, Pseudomonas), cu evoluţie acută, subacută sau cronică şi simptomatologie variabilă – leziuni primare sau secundare, alterări superficiale sau profunde, localizare circumscrisă sau diseminată.

  1. Etiopatogenie.

O importanţă deosebită în producerea piodermitelor prezintă următorii factori: cantitatea de germeni microbieni, gradul lor de patogenitate (toxinele, echipamentul enzimatic), terenul gazdei (hipovitaminoze, anemii, dereglări metabolice şi hormonale, devieri imune), dar şi numeroşi factori de ordin general – microtraumatismele, igiena precară, vestimentaţia sintetică etc. Un rol esenţial în declanşarea, respectiv întreţinerea piodermitelor îl au, de asemenea, următoarele circumstanţe: deshidratarea excesivă a pielii (consumul insuficient de lichide, duşurile / băile prea frecvente) şi, în consecinţă, modificarea pH-lui cutanat (“mantaua acidă” sau filmul hidro-lipidic de suprafaţă al pielii având, în mod obişnuit, un rol protector), termoreglarea defectuoasă etc.

  1. Tablou clinic.
  • Infecţiile cutanate produse de stafilococi.

Sub aspect clinic, în stafilocociile pielii glabre predomină: a) bulele – impetigo-ul bulos stafilococic, sindromul Lyell infantil; b) leziunile eritemato-scuamoase – eritrodermia exfoliativă Ritter von Rittersheim sau c) pseudotumorale – granulomul piogenic; în stafilocociile glandelor sudoripare: d) nodulii – pseudofurunculoza, hidrosadenita supurativă; iar în stafilocociile pilo-sebacee: e) leziunile pustuloase sau papulo-pustuloase – foliculita superficială, foliculita profundă, furunculul (imaginea alăturată mai sus), carbunculul.

  • Infecţiile cutanate produse de streptococi.

Referitor la streptococii, acestea respectă foliculul pilos. Sub aspect morfologic, predomină erupţiile: a) eritematoase – erizipelul); b) buloase sau veziculo-buloase, numite şi flictene – impetigo-ul contagios (imaginea alăturată mai jos), cheilita angulară, turniola; c) eritemato-scuamoase – pitiriazisul alb al feţei; d) eroziunile şi ulceraţiile – intertrigo-ul, ectima.

Impetigo contagios

  • Infecţiile cutanate severe.

Unele piodermite pot depăşi limitele pielii, ajungând până la muşchi şi fascii. Astfel, gangrena gazoasă, produsă de Clostridium perfringens, şi fasceita necrozantă (imaginea alăturată mai jos), produsă de Streptococcus pyogenes, sunt infecţii profunde, cu simptomatologie severă şi potenţial letal mare.

Fasceita necrozanta

  1. Diagnostic.

Diagnosticul clinic nu prezintă dificultăţi. Uneori, pot fi utile următoarele explorări: hormonale, biochimice, imune etc. În piodermitele cronice, recidivante se recomandă însămânţări la flora bacteriană cu aprecierea sensibilităţii la antibiotice.

  1. Tratament.

Combaterea piodermitelor include medicaţia sistemică şi topică. Cea sistemică cuprinde: a) tratamentul etiotrop – peniciline în streptodermii, respectiv cicline, macrolide, cefalosporine, chinolone etc. în stafilodermii; b) tratamentul patogenic – imunoterapie specifică (vaccin, autovaccin, anatoxin, antifagin, bacteriofag, imunoglobulină, gamaglobulină) şi nespecifică (autohemoterapie, pyrogenal, licopid, imunofan) şi c) tratamentul adjuvant – vitamine (A, E, C, grupul B), substanţe minerale (zinc, magneziu, seleniu) etc. De menţionat că imunoterapia este binevenită doar în piodermitele cronice, recidivante, sub un control minuţios al parametrilor imunităţii celulare şi umorale. Medicaţia topică prevede administrarea următoarelor produse: a) antiseptice (lactat de etacridină, digluconat de clorhexidină), b) coloranţi anilinici (albastru de metilen, verde de briliant, violet de genţiană), c) antibiotice (baneocină, mupirocină, bacitracină, acid fusidic) etc. În piodermitele supurative sunt întrebuinţate şi d) remedii cu acţiune decapantă, spre exemplu ihtiolul, iar în unele cazuri (furuncul, carbuncul) se practică e) intervenţii mini-chirurgicale.

  • Images from / by www.dermquest.com, Luc THOMAS, Professor, MD-PhD, Lyon, France & Jean-Hilaire SAURAT, Professor, MD-PhD, Geneve, Switzerland.

Bibliografia la autor.

Pentru mai multe detalii, adresaţi-vă la nr. de tel. 069204259 sau prin email: boris.nedelciuc@gmail.com.

  • Din aceeaşi categorie:

Esențialul despre TCLA – http://e-dermatologie.md/esentialul-despre-tcla/

Esențialul despre TCEN – http://e-dermatologie.md/esentialul-despre-tcen/

Esențialul despre morfee – http://e-dermatologie.md/esentialul-despre-morfee/

Esențialul despre lupusul eritematos – http://e-dermatologie.md/esentialul-despre-lupusul-eritematos/

Esențialul despre infecția cu MCV – http://e-dermatologie.md/esentialul-despre-infectia-cu-mcv/

Esențialul despre infecția cu HPV – http://e-dermatologie.md/esentialul-despre-infectia-cu-hpv/

Esențialul despre herpesul zoster – http://e-dermatologie.md/esentialul-despre-herpesul-zoster/

Esențialul despre herpesul simplex – http://e-dermatologie.md/esentialul-despre-herpesul-simplex/

Esențialul despre rozacee – http://e-dermatologie.md/esentialul-despre-rozacee/

Esențialul despre acnee – http://e-dermatologie.md/esentialul-despre-acnee/