Eritem pigmentar fix

Boris Nedelciuc

Clinica Dermatologie, USMF “Nicolae Testemiţeanu”, Chişinău, Republica Moldova

  1. Definiţie.

Reacţiile cutanate postmedicamentoase (RCPM), numite uneori şi toxicodermii postmedicamentoase, sunt de obicei manifestări imuno-alergice, care se dezvoltă după administrarea unui drog / medicament, debutul fiind brusc, tabloul clinic – polimorf, iar evoluţia – variabilă, de la un caz la altul.

  1. Etiopatogenie.

Natura / esenţa medicamentului este determinantă în dezvoltarea RCPM. Astfel, medicamentele cu masă moleculară mare (enzime, hormoni, seruri imune, vaccinuri etc.) acţionează ca alergene complete, inducând sensibilizare la toţi indivizii, iar medicamentele cu masă moleculară mică (beta-lactamine, barbiturice, săruri ale unor metale etc.) acţionează ca alergene incomplete (haptene), sensibilizarea fiind influenţată de capacitatea acestora de a se cupla cu proteinele serice sau tisulare pentru a forma antigene complete. Numeroşi alţi factori influenţează dezvoltarea RCPM: modalitatea de administrare, durata de acţiune, maladiile de fond şi / sau intercurente etc. Convenţional, RCPM pot fi împărţite în 2 grupe mari: imune şi non-imune. Reacţiile imune se încadrează în cele 4 tipuri din clasificarea lui Gell şi Coombs: tipul 1 – reacţii de tip anafilactic, mediate de IgE (exemple clinice – şocul anafilactic, urticaria acută, angioedemul Quincke); tipul 2 – reacţii de tip citolitic-citotoxic, mediate de IgM şi IgG (exemple clinice – purpura alergică); tipul 3 – reacţii de tip fenomenul Arthus, mediate de CIC (exemple clinice – boala serului, vasculitele alergice, eritemul nodos etc.); tipul 4 – reacţii de tip întârziat, mediate celular (exemple clinice – exantemele, reacţiile exematiforme, sindromul Stevens-Johnson, sindromul Lyell, sindromul DRESS). Referitor la reacţiile non-imune, acestea se pot dezvolta pe una din următoarele căi: activarea neimunologică a unor căi efectoare, supradozaj, efecte secundare directe sau indirecte, interacţiuni medicamentoase, idiosincrazia.

  1. Tablou clinic.

Spectrul manifestărilor cutanate postmedicamentoase este foarte vast: a) eriteme – eritemul fix (imaginea ataşată mai sus) după consumul de sulfamide, barbiturice, AINS etc.; b) exanteme – morbiliform (imaginea ataşată mai jos), scarlatiniform, rubeoliform etc.; factorii cauzali – antibiotice, sulfamide, AINS, barbiturice, antihipertenzive etc.; erupţiile apar între a 7 şi a 9, maximum a 14 zi de la începutul administrării medicamentului: rash eritematos sau eritemato-papulos, placarde solitare sau multiple, de obicei simetrice, cu tendinţă la extindere, generalizare; în lipsa tratamentului, erupţiile pot evolua spre eritrodermie; c) eritrodermii (de tip exudativ, edemato-veziculos [mai des] sau de tip non-exudativ, eritemato-scuamos [mai rar]); d) de asemenea, sunt constatate frecvent diverse alte erupţii: de tip acneiform, de tip lichenoid, de tip eritem polimorf, de tip pitiriaziform, de tip psoriaziform, de tip pemfigoid, de tip pigmentar, de tip vegetant etc.; e) uneori, se pot dezvolta forme grave / severe de RCPM aşa ca: sindromul Stevens-Johnson, sindromul Lyell, sindromul DRESS (Drug Rash with Eosinophilia and Systemic Symptoms).

health.auckland.ac.nz

Aşa cum s-a menţionat şi în rezumatul precedent (Esenţialul despre eritemul polimorf), termenul de sindrom Stevens-Johnson (SSJ) este utilizat când procesul patologic afectează mai puţin de 10% din suprafaţa tegumentului, iar noţiunea de sindrom Lyell (SL) este utilizată când sunt afectate mai mult de 30% din toată aria cutanată (imaginea ataşată mai jos). Pacienţii cu afectarea a 10-30% din suprafaţa corporală totală sunt consideraţi a avea SSJ / SL “overlap”. Privitor la sindromul DRESS, acesta este o toxicodermie severă idiosincrazică, care debutează cu manifestări pseudo-gripale (cefalee, febră, astenie), exantem maculo-papulos, ulterior dezvoltându-se o eritrodermie descuamativă şi edematoasă, afectări orale (cheilită şi stomatită hemoragică), modificări hematice (eozinofilie, hipo-γ-globulinemie, limfocite circulante atipice), iar în cazuri foarte grave – poliadenopatie, citoliză hepatică. Chiar dacă este indus de aceleaşi medicamente ca şi necroliza toxică epidermică, în sindromul DRESS lipsesc leziunile cutanate veziculo-buloase (de tip dermatită combustiformă) şi afectarea mucoasei bronho-pulmonare, edemul pulmonar fiind principala cauză de deces a pacienţilor cu sindrom Lyell. Comun pentru sindromul DRESS şi sindromul Lyell este reacţia hiperergică de sensibilizare la medicamente. Factorul infecţios acompaniază mecanismul toxico-alergic după cum urmează: HHV-6 şi virusul Epstein-Barr în sindromul DRESS, cocii (toxinele stafilococului auriu) în sindromul Lyell.

atlas-dermato.org

  1. Diagnostic.

În primul rând, se iau în calcul 2 aspecte / momente: tabloul clinic specific şi anamneza riguroasă. Ulterior, în dependenţă de circumstanţe, pot fi efectuate diverse explorări: biochimice, imune (IgE specifice) etc. Uneori, sunt binevenite testele in vivo (de tip patch test, scarificare şi intradermoreacţie) sau in vitro (în scopul determinării sensibilităţii la medicamentul suspectat).

  1. Tratament.

Tratamentul RCPM prevede următorii paşi: 1) suprimarea administrării medicamentului incriminat sau suspectat; 2) favorizarea blocării, respectiv eliminării acestuia din organism – antihistaminice, hiposensibilizante, perfuzii cu ser fiziologic + GCS în doze moderate (pentru formele uşoare), mari sau foarte mari (pentru formele severe), diuretice etc.; 3) profilaxia infecţiilor secundare sau recurente – antibiotice, antivirale; 4) terapie simptomatică – analgezice, antihipertenzive, antacide etc.; 5) topice conform stadiului – antiseptice, coloranţi anilinici, spray-uri cu steroizi şi antibiotice, linimente sau paste moi, creme calmante etc. Uneori, în situaţii excepţionale se recurge la plasmafereză.

  • Images by / from Luc THOMAS, Professor, MD-PhD, Lyon, France & Jean-Hilaire SAURAT, Professor, MD-PhD, Geneve, Switzerland, www.health.auckland.ac.nz, www.atlas-dermato.org.

Bibliografia la autor.

Pentru mai multe detalii, adresaţi-vă la nr. de tel. 069204259 sau prin email: [email protected].

  • Din aceeaşi categorie:

Esențialul despre eritemul polimorf – https://e-dermatologie.md/esentialul-despre-eritemul-polimorf/

Esențialul despre alopecia areată – https://e-dermatologie.md/esentialul-despre-alopecia-areata/

Esențialul despre vitiligo – https://e-dermatologie.md/esentialul-despre-vitiligo/

Esențialul despre candidozele cutaneo-mucoase – https://e-dermatologie.md/esentialul-despre-candidozele-cutaneo-mucoase/

Esențialul despre dermatomicoze – https://e-dermatologie.md/esentialul-despre-dermatomicoze/

Esențialul despre keratomicoze – https://e-dermatologie.md/esentialul-despre-keratomicoze/

Esențialul despre epizoonoze – https://e-dermatologie.md/esentialul-despre-epizoonoze/

Esențialul despre piodermite – https://e-dermatologie.md/esentialul-despre-piodermite/

Esențialul despre tumorile cutanate limfo- și angioproliferative – https://e-dermatologie.md/esentialul-despre-tumorile-cutanate-limfo-si-angioproliferative/

Esențialul despre tumorile cutanate epiteliale și neuroblastice – https://e-dermatologie.md/esentialul-despre-tumorile-cutanate-epiteliale-si-neuroblastice/

Esențialul despre morfee – https://e-dermatologie.md/esentialul-despre-morfee/

Esențialul despre lupusul eritematos – https://e-dermatologie.md/esentialul-despre-lupusul-eritematos/

Esențialul despre moluscul contagios – https://e-dermatologie.md/esentialul-despre-moluscul-contagios/

Esențialul despre infecția cu virusul papiloma uman – https://e-dermatologie.md/esentialul-despre-infectia-cu-virusul-papiloma-uman/

Esențialul despre herpesul zoster – https://e-dermatologie.md/esentialul-despre-herpesul-zoster/

Esențialul despre herpesul simplex – https://e-dermatologie.md/esentialul-despre-herpesul-simplex/

Esențialul despre rozacee – https://e-dermatologie.md/esentialul-despre-rozacee/

Esențialul despre acnee – https://e-dermatologie.md/esentialul-despre-acnee/