Când părinții lui Kaycee au auzit povestea în cabinetul terapeutului, amândoi au început să plângă. A fost deodată dureros de clar că nu fuseseră prea apropiați de fiica lor și nici n-au cunoscut-o cu adevărat, așa cum ar fi trebuit. Și mama, și tatăl au început, în săptămânile care au urmat, cu ajutorul psihologului, să lucreze la rezolvarea problemei.

Mama lui Kaycee avea o mică afacere, câteva magazine de modă, care îi răpeau timpul și energia. Și-a dat seama că toată treaba asta îi ocupa prea mult timp. Și-a reorganizat viața, având un singur scop: să fie acasă când copiii vin de la școală (pe lângă Kaycee avea încă doi copii mai mici). Pornind de aici, a decis să-și construiacă o relație mai strânsă cu ei. N-a făcut promisiuni și nici n-a strigat în gura mare. Pur și simplu, lucurile au început treptat să se schimbe. Iar viața de familie s-a schimbat astfel cu totul.

Dave, tatăl lui Kaycee era și mai înnebunit de durere. Ar fi vrut să vadă capete căzând, să sune avocați. Dar i s-a explicat că a face uz de forță înseamnă a alege calea cea mai ușoară. Era nevoie de mai mult decât atât. Și-a dat seama, cu greu și încet, că fusese un tată jalnic, cel puțin la nivel personal. A început să găsească metode prin care să asculte, să participe, să se implice mai mult în viața copiilor lui.

Obișnuia să călătorească mult din cauza serviciului și și-a dat seama că viitoarea slujbă din Cairns, în nordul Queenslandului, va începe excact când Kaycee va fi în vacanță și că ea ar putea veni cu el și ar putea petrece câteva zile la plajă. I-a zis asta lui Keycee, crezând că ea va respinge ideea și că ultimul lucru pe care l-ar face ar fi să-și petreacă timpul cu bătrânul ei tată.

Așa că a fost surprinsă când ea a spus ”da” și a părut chiar încântată. De fapt, părea că nu-i vine să creadă: ”Chiar mergem? Oare nu se va răzgândi în ultimul moment?” Kaycee își asuma un risc, amândoi erau vulnerabili gândindu-se că va fi un eșec și că nu se vor înțelege.

Excursia a decurs totuși bine. Chestiunile legate de serviciu au durat trei zile așa că Kaycee a stat la piscină, s-a plimbat pe faleză, a făcut cumpărături și a citit. De asemenea, a avut ocazia să-și vadă tatăl muncind. A observat că nu era deloc ușor, că era stresat, că se ocupa de multe activități care necesitau un car de energie. Și-a dat seama că asta făcea în fiecare zi ca să-și poată întreține familia. Dar, în același timp, a văzut cât de talentat și priceput era tatăl ei și că își folosea priceperea pentru a face lucruri bune. Era o parte a vieții lui pe care ea nu o cunoscuse până atunci.

După ce s-a terminat munca, trebuia să înceapă distracția – s-au dus la Port Douglas, la Marea Barieră de Corali. Cel puțin, așa era planul. În prima noapte s-a întâmplat ceva, în legătură cu curățenia. Kaycee nu-și prea amintește, dar la un moment dat au început să se certe și totul a răbufnit la suprafață. Vă este cunoscut acest scenariu, nu-i așa? De la un lucru minor răbufnesc toate durerile și resentimentele adunate luni și ani întregi.

Kaycee chiar s-a descărcat. În clasa a IV-a, când fusese solistă principală într-un concert la școală, el promisese că vine, dar nu a mai venit. Dar cel mai mult i-a reproșat absența, lipsa de interes, preferința lui de a se ascunde în spatele ziarului mai degrabă decât să se joace cu copiii lui.

Tatăl și-a înăbușit impulsul de a se apăra, de a-i explica motivele, de a contracara cu exemple ale egoismului și sfidărilor ei. S-a ținut tare, a tras aer în piept și a continuat să asculte. De fapt, a cerut mai multe informații, mai multe detalii. Și Kaycee i le tot înșira.

În timp ce își spunea oful, ea vedea cum pe chipul tatălui se așternea regretul alături de mândria pe care o simțea pentru curajul ei. Ăsta nu era un acces de furie. Era vorba despre suferință și vulnerabilitate în ceea ce spunea ea. Îi era rușine că o făcuse să sufere atâta. Privirea lui spunea mai mult decât cuvintele, și îndârjirea amândurora s-a mai înmuiat.

A doua zi au înotat printre țestoase și corali multicolori și a fost superb. Au vorbit cu alți turiști. Zilele au zburat. Tatăl și fiica, încă nesiguri și ezitanți, s-au trezit râzând sau pur și simplu petrecându-și timp prețios împreună, foarte fericiți.

Când au ajuns acasă, mama lui Kaycee abia aștepta să-i întrebe cum a fost. A așteptat momentul potrivit, liniștit și intim. Mai târziu, în acea noapte, în pat, a vorbit cu soțul ei: ”Știi, Dave, vreau să afli ceva. Nu cred că Keycee s-ar supăra. Am întrebat-o cum a fost în excursie. A spus că au fost cele mai frumoase șase zile din viața ei”.

Adaptare după Steve Biddulph, Cum să ne creștem fetele, București, Humanitas, 2017, 282 pag.

  • Din aceeaşi categorie:

Cum să ne creștem fetele: povestea lui Kaycee – https://e-dermatologie.md/cum-sa-ne-crestem-fetele-povestea-lui-kaycee/

Cum să ne creștem fetele: despre universul patern – https://e-dermatologie.md/cum-sa-ne-crestem-fetele-despre-universul-patern/

Cum să ne creștem fetele: despre universul matern – https://e-dermatologie.md/cum-sa-ne-crestem-fetele-despre-universul-matern/

Cum să ne creștem fetele: despre internet și capcanele acestuia – https://e-dermatologie.md/cum-sa-ne-crestem-fetele-despre-internet-si-capcanele-acestuia/

Cum să ne creștem fetele: despre consumul de alcool și droguri – https://e-dermatologie.md/cum-sa-ne-crestem-fetele-despre-consumul-de-alcool-si-droguri/

Cum să ne creștem fetele: despre surplusul de greutate și anorexie – https://e-dermatologie.md/cum-sa-ne-crestem-fetele-despre-surplusul-de-greutate-si-anorexie/

Cum să ne creștem fetele: despre hărțuire și intimidare – https://e-dermatologie.md/cum-sa-ne-crestem-fetele-despre-hartuire-si-intimidare/

Cum să ne creștem fetele: despre sexualizarea forțată – https://e-dermatologie.md/cum-sa-ne-crestem-fetele-despre-sexualizarea-fortata/

Cum să ne creștem fetele: de la 14 până la 18 ani – https://e-dermatologie.md/cum-sa-ne-crestem-fetele-de-la-14-pana-la-18-ani/

Cum să ne creștem fetele: de la 10 până la 14 ani – https://e-dermatologie.md/cum-sa-ne-crestem-fetele-de-la-10-pana-la-14-ani/

Cum să ne creștem fetele: de la 5 până la 10 ani – https://e-dermatologie.md/cum-sa-ne-crestem-fetele-de-la-5-pana-la-10-ani/

Cum să ne creștem fetele: de la 2 până la 5 ani – https://e-dermatologie.md/cum-sa-ne-crestem-fetele-de-la-2-pana-la-5-ani/

Cum să ne creștem fetele: de la naștere până la 2 ani – https://e-dermatologie.md/cum-sa-ne-crestem-fetele-de-la-nastere-pana-la-2-ani/

Cum să ne creștem fetele: cele cinci etape ale copilăriei și adolescenței – https://e-dermatologie.md/cum-sa-ne-crestem-fetele-cele-cinci-etape-ale-copilariei-si-adolescentei/

Cum să ne creștem fetele: o analiză a realității – https://e-dermatologie.md/cum-sa-ne-crestem-fetele-o-analiza-a-realitatii/

  • Alte categorii asemănătoare:

Secretele unei relații fericite – https://e-dermatologie.md/?s=secretele+unei+rela%C8%9Bii+fericite

Viata în doi, o provocare continuă – https://e-dermatologie.md/?s=viata+in+doi

  • Alte sugestii pentru lectură:

Gânduri care ne pun pe ganduri – https://e-dermatologie.md/?s=ganduri+care+ne+pun+pe+ganduri

Percepții și reflecții – https://e-dermatologie.md/?s=percep%C8%9Bii+%C8%99i+reflec%C8%9Bii

Curiozități din lumea medicală și nu numai – https://e-dermatologie.md/?s=curiozit%C4%83%C8%9Bi

distribuie